Fiica unuia dintre ultimii dictatori ai lumii și viața sa incredibilă. A cântat cu Iglesias, vinde bijuterii și fură milioane de dolari

A deținut mai multe funcții oficiale, a fost ambasador în Spania și reprezentant al Uzbekistanului la Națiunile Unite, și-a lansat propria linie de bijuterii, a organizat evenimente de caritate și s-a lansat în muzică sub pseudonimul Googoosha și a cântat alături de Julio Iglesias, însă nu pentru asta a intrat în vizorul presei internaționale, ci datorită implicării sale în mai multe cazuri de corupție, unde sunt vehiculate sume de milioane de dolari.

Gulnara Karimova era femeia pe care uzbecii o urau cel mai mult din întreaga țară, era văzută ca „o persoană lacomă, avidă de putere, care se folosește de puterea tatălui său pentru a distruge pe oricine îi stă în cale”, potrivit Bloomberg. În prezent, Karimova nu mai părăsește țara natală și este supravegheată de serviciul de protecție al președintelui, însă rămâne protagonista unei povești despre corupție și lăcomie în care sunt implicate miliarde de dolari și companii de pe trei continente. Uzbekistanul are o populație de aproximativ 30 de milioane de persoane și este clasată în topul celor mai corupte țări din lume de către Freedom House și Transparency International.

Telecomul din Uzbekistan, prilej de corupție. Mai multe companii multinaționale sunt acuzate că i-ar fi dat mită Gulnarei Karimova pentru a le facilita accesul pe piața de telecom din Uzbekistan. Povestea se întinde pe un deceniu, de la marginile imperiului țarist până pe străzile din Oslo, via Gibraltar și Geneva. Sunt implicați șase dintre cei mai bogați oameni de afaceri din Europa, cinci ruși și un norvegian, iar ultimul capitol al acestei povești a fost deschis pe 4 noiembrie când Jo Lunder, care fusese angajat de omul de afaceri John Fredriksen să-i administreze afacerile, a fost arestat de către poliția scandinavă. Autoritățile nu cercetau grupul Fredriksen, ci pe fostul angajator al lui Lunder, VimpelCom Ltd, compania de telecomunicații deținută de mai mulți miliardari ruși, printre care și Mikhail Fridman, fondatorul Alfa Group, care deține Alfa Bank și compania Telenor ASA, deținută de statul norvegian.

 Departamentul de justiție american investighează VimpelCom, fondată la Moscova, cu sediul în Amsterdam, pentru o presupusă dare de mită Gulnarei Karimova, care în schimb trebuia să îi ajute să facă afaceri în Uzbekistan. De asemenea, sunt cercetate MobileTeleSystems PJSC (MTS) și TeliaSonera AB, cu sediul în Stockholm, din aceleași motive. Reprezentanții celor trei companii au declarat că vor să coopereze cu autoritățile și au refuzat să comenteze acuzațiile care li se aduc.

 Justiția americană acuză companiile că ar fi făcut plăți de peste 500 de milioane de dolari către diferite companii offshore, care au fost înființate pentru beneficiul „unei rude a președintelui”. Numele lui Karimova nu este menționat în dosar, dar se crede că este vorba despre ea, potrivit unor surse implicate în investigație. Ea a negat acuzațiile în repetate rânduri. Lunder, fost executiv al VimpelCom, a fost reținut timp de șase zile în timp ce autoritățile i-au percheziționat casa și au intervievat martorii. După ce a fost eliberat, el a declarat că nu a fost niciodată în Uzbekistan și că nici nu o cunoaște pe Karimova. Lunder rămâne în zona de interes a autorităților norvegiene, fiind suspectat de corupție. „Mi-am construit întreaga carieră profesională pe încredere. Am încercat să cooperez cu autoritățile americane și olandeze”, a declarat el. Între timp, Fredriksen l-a suspendat din funcție. De asemenea, au fost suspendați din funcție Svein Aaser, președintele Telenor, acționar majoritar al VimpelCom, și CFO-ul Telenor.

Departamentul de justiție american a cerut unei instanțe din New York să blocheze 300 de milioane de dolari, deținuți în conturi din Belgia, Irlanda și Luxemburg. Procurorii susțin că banii sunt legați de tranzacții suspecte între MTS, VimpelCom și un număr de companii offshore.

 VimpelCom se află în discuții cu autoritățiile din Statele Unite privind plata unei sume de 775 de milioane de dolari pentru a soluționa cazul, potrivit unor surse apropiate acestuia. Dacă ar fi adevărat, atunci această plată ar deveni a doua amendă ca mărime din istoria Statelor Unite aplicată în temeiul legii privind actele de corupție. Autoritățile americane au refuzat să comenteze.

Plângerea înaintată de Statele Unite detaliază numeroase scheme prin care VimpelCom și MTS i-au dat mită lui Karimova. De exemplu, în 2011 VimpelCom ar fi virat suma de 30 de milioane de dolari companiei Takilant, controlată de fiica președintelui uzbek, pentru consultanță. Era vorba de niște rapoarte cu informații copiate de pe Wikipedia și de rapoarte de cercetare care aparțineau chiar VimpelCom. Takilant a fost cercetată de organele de drept din Suedia și Elveția sub suspiciunea de luare de mită și spălare de bani.

În Elveția, Karimova este bănuită de fraudă și spălare de bani. În august autoritățile elvețiene au confiscat bunuri care ar fi legate de Gulnara Karimova în valoare de 1,1 miliarde de dolari. În 2011, ea a fost acuzată că ar fi controlat, din Elveția, sectorul de hidrocarburi din țara sa, printr-o societate care a „sustras 80 la sută din exporturile de gaze naturale”, potrivit unor note diplomatice obținute de WikiLeaks. Presa internațională a scris atunci că aceste documente „aruncă o lumină nouă asupra modului în care Gulnara Karimova ar exploata economia unei țări a cărei populație de 28 de milioane de locuitori trăiește în proporție de o treime în sărăcie”.