Fețele schimbării europene: partidele antisistem câștigă teren, iar BCE tipărește bani

Victoria Syriza, cu ajutorul promisiunii de a renegocia datoria publică a Greciei, a fost primită cu bucurie de politicienii antisistem de stânga și de dreapta din Europa, fiind considerată o dovadă că administrația de la Bruxelles, la presiunea Germaniei, a mers prea departe cu tăierile de cheltuieli care au sărăcit oamenii. Dincolo de argumentele legate de austeritate stă un conflict mai adânc de voințe democratice, între verdictul alegătorilor din Grecia, disperați de sărăcie, și cei din Germania, Finlanda și Olanda, care nu vor ca taxele plătite de ei să fie folosite pentru acordarea de cecuri în alb statelor cu probleme financiare.

„În ultimă instanță, este mai mult o ciocnire a democrațiilor decât una a ideilor. Alegătorii din Germania și Grecia au interese foarte diferite“, a explicat Mats Persson, director al institutului de cercetări Open Europe din Londra, pentru New York Times. Germanii și grecii au opinii fundamental diferite despre cum se conduce o economie, iar votul din Grecia va forța o regândire, într-o anumită măsură, în nordul Europei, fiind posibil ca Germania să accepte o anumită relaxare a termenilor, fără să aibă loc o schimbare fundamentală a abordării, a adăugat Persson.

Într-adevăr, noul premier elen, Alexis Tsipras, a declarat victoria Syriza drept semnalul morții austerității și l-a numit ca ministru de finanțe pe Yanis Varoufakis, economist de orientare marxistă și opozant deschis al programului de salvare, dovedind că noul guvern de coaliție format cu partidul de dreapta Grecii Independenți va adopta o poziție fermă în negocierile cu creditorii internaționali. În acest timp, șeful de cabinet al cancelarului german Angela Merkel, Peter Altmaier, a exclus orice modificare majoră a politicii europene față de Grecia. „Am urmat o strategie care funcționează în multe state europene și o vom păstra și în viitor“, a avertizat acesta.

Un prim semnal privind atitudinea Uniunii Europene față de cutremurul politic de la Atena a fost o reuniune a miniștrilor de finanțe ai celor 19 state din zona euro. Fără să ia o decizie concretă, aceștia s-au angajat să înceapă negocieri cu noul guvern de la Atena. „Suntem democrați. Când oamenii votează nu putem ignora votul. Nu trebuie să existe diviziuni, nici geografice, nici ideologice“, a susținut comisarul pentru economie Pierre Moscovici. Șeful Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, a spus la rândul său că nu crede într-o separare nord-sud, el notând că există multe țări în nord, ca statele baltice, în sud, ca Spania, și în vest, cum este Irlanda, care au adoptat reforme majore și au revenit la creștere economică.

Un indiciu privind diferențele de opinie dintre Germania și Grecia este un articol apărut în publicația Bild, cel mai bine vândut ziar german, care se întreabă, după  alegerile din statul elen, câte miliarde vor mai plăti contribuabilii germani pentru greci.

Angela Merkel, cel mai influent politician în politica economică europeană, a făcut rabat de la imaginea de susținător inflexibil al austerității, cerând la Forumul Economic Mondial de la Davos din această lună ca discuțiile să nu aibă loc în termeni de alb și negru. Ea continuă însă să susțină că injectarea de noi fonduri în economia europeană fără asigurarea unei mai mari discipline bugetare riscă să permită țărilor îndatorate să evite sau să amâne reformele. Această abordare se bucură de sprijin în rândul alegătorilor germani, chiar și al celor care au votat cu rivalii politici ai cancelarului.

 Rezultatul alegerilor din Grecia reprezintă o a doua lovitură pentru politica economică a lui Merkel, după anunțul Băncii Centrale Europene privind achizițiile lunare de obligațiuni de 60 de miliarde de euro, începând din luna martie, în speranța stimulării creșterii economice.