„Festivalul“ acordării de credite pentru companii cu garanția statului creează o nouă povară pentru stat

„Festivalul“ acordării de credite pentru companii cu garanția statului creează o nouă povară pentru stat. BNR vine și atenționează că în perioada următoare multe dintre creditele garantate de stat acordate în anul 2022 nu vor mai avea dobânda subvențio­nată astfel că „este necesară o monitorizare atentă a aces­tora, fiind posibilă ma­te­rializarea unor ris­curi ce derivă din acest aspect.“

♦ „Având în vedere că în perioada următoare multe dintre creditele garantate de stat acordate în anul 2022 nu vor mai avea dobânda subvenționată, este necesară o monitorizare atentă a acestora, fiind posibilă materializarea unor riscuri ce derivă din acest aspect“, atenționează BNR ♦ Creditele bazate pe programele din schema de ajutor de stat IMM Invest Plus au contribuit cu o treime la majorarea stocului de credite corporate din martie 2022 – martie 2023, adică cu aproape 9 mld. lei din creșterea stocului creditelor pentru firme din acest interval, de circa 28 mld. lei ♦ România are în prezent cea mai mare expunere a băncilor asupra sectorului guvernamental din UE.

„Festivalul“ acordării de credite pentru companii cu garanția statului creează o nouă povară pentru stat. BNR vine și atenționează că în perioada următoare multe dintre creditele garantate de stat acordate în anul 2022 nu vor mai avea dobânda subvențio­nată astfel că „este necesară o monitorizare atentă a aces­tora, fiind posibilă ma­te­rializarea unor ris­curi ce derivă din acest aspect.“

Creditele cu garanție de stat acordate companiilor au ajuns la sfârșitul primului trimestru (T1) din 2023 la aproape o cincime (18%) din portofoliul de credite acordate acestui sector, în creștere cu 38% în martie 2023 față de martie 2022.

Totodată, aceste credite bazate pe programele din schema de ajutor de stat IMM Invest Plus au contribuit cu o treime la majorarea stocului de credite corporate din perioada martie 2023 față de martie 2022, respectiv cu 8,9 mld. lei din creșterea stocului creditelor pentru firme din acest interval, de 27,9 mld. lei.

La finele lunii martie 2023 stocul creditelor totale pentru companii acordate în lei însuma aproape 105 mld. lei, în timp ce stocul creditelor corporate în valută ajunsese la echivalentul a 95,5 mld. lei.

„Stocul creditelor cu garanții de stat a fost caracterizat de o dinamică alertă (Ă38% la martie 2023 față de martie 2022), sprijinit de programele din schema de ajutor de stat IMM Invest Plus, decelerând însă față de rata de creștere înregistrată la iunie 2022 (Ă174%). Acestea reprezintă 18% din totalul expunerilor și au contribuit cu o treime la majorarea stocului de credite din perioada martie 2023 față de martie 2022 (Ă8,9 mld. lei din Ă27,9 mld. lei)î, menționează BNR în cel mai recent raport asupra stabilității financiare.

Deși, în acest moment, expunerile garantate de stat înregistrează o rată a creditelor neperformante (NPL -nonperforming loans) mai bună decât media pe economie (2,4% versus 4,1% în luna martie 2023), aceste credite beneficiază de subvenționarea de către stat a dobânzii în primul an de la acordare, susține BNR.

„Având în vedere că în perioada următoare multe dintre creditele garantate de stat acordate în anul 2022 nu vor mai avea dobânda subvenționată, este necesară o monitorizare atentă a acestora, fiind posibilă materializarea unor riscuri ce derivă din acest aspect“, atențio­nează BNR.

Dinamica anuală a stocului de credite bancare acordate com­pa­niilor a fost de 18,3% în luna martie 2023, însă în scădere cu 7 puncte procentuale față de maximul înregistrat în iunie 2022.

Pe fondul majorării diferențialului de dobândă între creditele în lei și euro pe parcursul anului 2022, a fost observată o dinamizare a ratei de creștere a stocului de credite denominate în valută (+40% în martie 2023 comparativ cu +11% la martie 2022), față de o majorare de doar 4% a stocului de credite denominate în lei, conform datelor BNR.

Deși s-au dovedit eficiente, programele guvernamentale de sprijinire a creditării sectorului neguvernamental, îndeosebi IMM Invest plus, trebuie orientate treptat către segmente cu valoare adăugată ridicată și un grad de teh­nologizare su­perior, pentru a facilita tranziția digital, recomandă specialiștii de la banca centrală.

Pe de altă parte, „programele guvernamentale ar trebui definite în corelație cu politicile economice și industriale naționale și europene, cu scopul de a sprijini schimbarea structurală a economiei înspre una cu valoare adăugată superioară“, pentru a facilita și implementarea recomandărilor Comitetului Național de Supraveghere Macroprudențială, susține banca centrală.

Programele de sprijinire a economiei au avut un rol major în susținerea creditării bancare pe perioada pandemiei de COVID-19 și pot avea o contribuție benefică în perioada următoare, având în vedere dificultățile cu care se confruntă unele companii în noul context economic și situația la nivel global, susținea BNR și în 2022 când guvernul a inițiat noul program, IMM INVEST PLUS pentru susținerea economiei în noul context geopolitic.

Banca centrală atenționa încă de anul trecut că „spațiul fiscal limitat, tensionarea echilibrelor macroeconomice interne și incertitudinile privind evoluțiile viitoare pot afecta funcționalitatea acestor programeî.

România are în prezent cea mai mare expunere a instituțiilor de credit asupra sectorului guvernamental din UE.

Noul program ÑIMM INVEST PLUSî din 2022 a fost aprobat de către Comisia Europeană în baza Cadrului temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Acesta s-a adăugat programelor cu finanțare din fonduri europene pentru reducerea disparităților între țările membre ale UE și asigurarea unui model de creștere economică sustenabil (programele multianuale 2014-2020 și 2021-2027, dar și PNRR).

Programul a fost disponibil de anul trecut cu următoarele componente: „IMM INVEST România“, „AGRO IMM INVEST“, „IMM PROD“, „GARANT CONSTRUCT“, „INNOVATION“ și „RURAL INVEST“.

Programul „IMM INVEST“, introdus pentru sprijinirea economiei după izbucnirea pandemiei COVID-19, s-a încheiat în iunie 2022. Volumul creditelor acordate în baza acestui program a fost de 40 mld. lei, conform Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

Deși creditele corporate în lei au fost garantate de stat pe baza acestor programe creșterea finanțărilor acordate de bănci firmelor în lei s-a temperat foarte mult, crescând creditele corporate în valută, care au dobânzi mai mici.

Proporția stocului de credite în valută a crescut în perioada martie 2022-martie 2023 cu 7,3 puncte procentuale, ajungând la 46%, cea mai importantă contribuție la această majorare venind din partea IMM-urilor (4 puncte procentuale din total). „O astfel de evoluție nu a fost înregistrată doar în România, ci s-a manifestat și în țările din regiune. În perioada martie 2022-martie 2023, proporția creditelor în valută acordate companiilor nefinanciare s-a majorat cu 10 puncte procentuale în Cehia, până la 47%, pe când în Ungaria ponderea acestora s-a majorat cu 3 puncte procentuale, ajungând la 41%î, conform raportului BNR.