Fenomenul muzicii K-pop și al serialelor coreene se vede și în business: K-FOOD, un retailer de produse coreene, a ajuns la opt magazine și caută să se dezvolte cu un restaurant și o cafenea. „Oamenii caută să mănânce ceea ce văd în seriale și filme coreene“

♦ Brandul sub care supermarketurile operează este K-FOOD ♦ Compania care administrează businessul – Yorijori Food SRL – a avut anul trecut afaceri de 7,7 mil. lei, plus 18,4% ♦ Pe acest model al produselor dintr-o anumită țară/zonă geografică s-au mai dezvoltat retailerii Berezka (bunuri rusești), Mercato (italiene), EcoGreek (grecești).

Retailerul de produse coreene K-FOOD a ajuns la opt magazine în România – dintre care patru în București – și caută să se dezvolte în con­tinuare în principa­lele orașe ale țării. Mai mult, fondatorii busi­nessului se uită către zona de ospi­talitate, ana­lizând deschiderea unui restaurant și a unei cafenele.

„Povestea K-FOOD România a început în 2019, atunci când eu, împreună cu Ilwoo Kim, prin com­pania Yorijori Food, am decis să adu­cem aici, în România, un colț autentic de Coreea“, spune Saenuri Park, cofondatoarea afacerii într-un inter­viu acordat pe e-mail pentru ZF.

La vremea aceea, oferta de pro­duse coreene era extrem de limitată, deși interesul pentru cultura coreea­nă era deja vizibil – oamenii urmă­reau K-drame, ascultau muzică K-pop și erau curioși să încerce mâncărurile pe care le vedeau pe ecran, adaugă ea.

Primul magazin K-FOOD a fost inaugurat în București, în 2019. Cel mai recent deschis este cel din Pitești, inaugurat vara aceasta. Acesta din urmă are și o zonă de ramen bar și o terasă, fiind construit după modelul din țara-mamă, Coreea de Sud.

„În prezent, avem opt magazine în România: patru în București – în Aviației, Titan, Unirii și Dorobanți, două în Ploiești – și câte unul în Craiova și Pitești.“

Care e modelul?

Antreprenoarea spune că maga­zinele vin, dincolo de produsele co­reene, și cu experiențe specifice. De exemplu, magazinul din zona Unirii din București are camere de karaoke – pe care publicul român le-a desco­perit în seriale și videoclipuri K-pop, dar și o cabină foto tematică – la fel de prezentă în cultura urbană coreeană.

„Fenomenul «Korean Wave» este tot mai puternic și în România – de la K-pop și seriale până la gastro­nomie și lifestyle.“ În acest context, antreprenorii lucrează deja la planurile de expan­siune.

„Explorăm ideea de a deschide o cafenea sau chiar un restaurant tipic coreean, axat pe mâncare stradală (bunsik), așa cum o găsim pe străzile din Seul. În același timp, vizăm (cu magazinele – n.red.) și alte orașe mari și medii din România, acolo unde știm că există deja comunități de fani și un public pregătit (…).“

Magazinele au între 80 și 200 mp și au sute de produse la raft – ramen, kimchi, sosuri, snacksuri sau băuturi populare. Dincolo de rețeaua offline, există și un magazin online. Aici sunt la vânzare atât alimente, cât și arti­cole din zona de frumusețe – mai ales de îngrijire a pielii. Online-ul contri­buie cu circa 30% la total vânzări, însă ponderea e în creștere.

Compania care administrează businessul – Yorijori Food SRL – a închis anul trecut cu afaceri de 7,7 mil. lei, plus 18,4%.

Ce urmează?

„Pentru 2025, estimăm o creștere a vânzărilor cu cel puțin 15-20%. Această prognoză se bazează atât pe extinderea rețelei de magazine fizice în orașe mari și medii, cât și pe consolidarea vânzărilor online. Mai mult, participarea noastră constantă la evenimente dedicate culturii asiatice – de la Asia Fest la Comic Con, dar și la festivaluri și activări K-pop – contribuie la creșterea notorietății brandului (…).“

Rețeaua K-FOOD are, în medie, peste 1.000 de clienți în fiecare zi. Numărul este cu aproximativ 20% mai mare decât în 2024.

Produsele K-FOOD sunt aduse în bună parte direct din Coreea, prin importuri proprii.

„În același timp, colaborăm și cu distribuitori autorizați din Europa pentru anumite articole, astfel încât să avem un portofoliu cât mai variat și disponibil constant. Nu ne limităm însă doar la magazinele proprii – K-FOOD acționează și ca distribuitor pentru restaurante și alte afaceri cu specific asiatic din România, furnizând ingrediente și produse coreene“, explică Saenuri Park. Ea spune că a lucrat în retail și în comerț internațional, iar legătura cu România a apărut atât pe plan profesional, cât și personal.

„M-am stabilit aici cu familia și am descoperit un public foarte receptiv și deschis către nou.“

Cele mai populare produse din portofoliul companiei sunt ramyeon-ul instant, kimchi-ul tradițional, diverse sosuri precum gochujang sau buldak, dar și snack-urile coreene.

„Oamenii caută să mănânce ceea ce văd în seriale și filme coreene, cum ar fi Squid Game, Kpop Demon Hunters de pe Netflix sau în reclame în care apar artiști K-pop. De multe ori, clienții vin direct cu o imagine salvată pe telefon și ne întreabă: «Aveți exact produsul acesta?».“

Un fenomen cultural

Antreprenoarea spune că românii au descoperit bucătăria coreeană în primul rând prin cultura pop – prin K-drame, filme și, desigur, muzica K-pop. La început, undeva după 2010, era mai degrabă o cultură de nișă, cunoscută în special de pasionații de trupe din prima generație K-pop. Comunitățile erau restrânse, dar extrem de dedicate. Apoi, pe măsură ce serialele coreene au devenit accesibile pe platforme precum Netflix și au început să aibă un succes global, iar industria muzicală coreeană a cucerit topurile internaționale, fenomenul s-a transformat.

În acest context, cofondatoarea K-FOOD spune că în 3-5 ani vede brandul ca fiind unul mainstream, nu doar unul de nișă.

„În următorii 3-5 ani vrem să fim prezenți în toate marile orașe din România și să dezvoltăm concepte noi – restaurante, cafenele sau spații hibride. Totodată, pe termen mediu, nu excludem posibilitatea de a ne extinde regional, în alte țări din Europa de Est, unde observăm un interes în creștere pentru cultura și gastronomia coreeană. În acest moment însă, toată energia și resursele noastre sunt dedicate consolidării K-FOOD în România“, conchide ea.

Pe acest model al produselor dintr-o anumită țară/ zonă geografică s-au mai dezvoltat retailerii Berezka (bunuri rusești), Mercato (italiene), EcoGreek (grecești).