Femeile-brand din business: antreprenoarele care și-au pus numele în jocul afacerilor românești
Ce poate sta mai bine drept garanție pentru o afacere decât numele fondatorului pus în joc, transformat în brand și trimis către fiecare client în parte? Aceasta a fost strategia aleasă de câteva femei din lumea locală a antreprenoriatului, care…
Ce poate sta mai bine drept garanție pentru o afacere decât numele fondatorului pus în joc, transformat în brand și trimis către fiecare client în parte? Aceasta a fost strategia aleasă de câteva femei din lumea locală a antreprenoriatului, care au decis să se transforme pe ele în brand pentru produsele lor, punând în joc propriile nume, porecle sau identificându-se cu obiectul de activitate ales. Citiți-le poveștile mai jos, într-o lună-simbol pentru femei, fie ele antreprenoare sau nu.
Roxana și Lucian Codreanu au împletit pasiunea ei pentru obiecte handmade și pe cea a lui pentru stilouri într-un business care poartă numele Roxi și care a pus pe piață instrumente de scris personalizate. Brandul este inspirat de numele cofondatoarei, responsabile de partea artistică și de creație, ea putând petrece chiar și o zi întreagă pentru o comandă mai complicată. Pixurile și stilourile Roxi sunt produse după modele imaginate de cei doi antreprenori, apoi sunt personalizate chiar de ei cu diferite decorațiuni din acril și accesorii. Cumpărătorii pot alege din modele deja existente pe site sau pot veni cu propriile idei.
Raluca Avădani se pregătea să revină la serviciu în primăvara anului 2020, după concediul de maternitate, când a redescoperit o pasiune mai veche, cea pentru croitorie și țesături naturale, inspirată de mama ei încă din copilărie. A făcut, în primă fază, câteva haine pentru copilul ei, din astfel de materiale, și nu a durat mult până când i-a propus mamei ei să conceapă împreună un brand local de haine, Ralu Land, produse în Iași, adică un tărâm cu creații semnate de Raluca. La început a avut o mașină de cusut casnică, iar mama ei avea două utilaje industriale pe care nu prea le folosise. A fost nevoie de foarte mult research pentru țesături, iar ulterior au început conceperea tiparelor. Treptat, de la haine pentru copii, Raluca Avădani s-a extins și cu piese vestimentare dedicate femeilor.
Delia Burcă a pornit alături de soțul ei în businessul Madame Delice Gourmet, concentrat pe producția de dulcețuri, zacuscă, sosuri și conserve. Ideea i-a venit Deliei de la propriile obiceiuri din gospodărie, așa că, în 2016, a trecut de la mica producție din bucătăria proprie la o producție controlată, într-un spațiu dotat corespunzător, cu toate avizele și autorizațiile necesare. Practic, garajul familiei a fost transformat pentru a deveni un spațiu adecvat producției artizanale. Primul sezon de produse a fost cel din primăvara anului 2017. A început cu producția de condimente din legume deshidratate, în două amestecuri – pentru supe, ciorbe și fripturi, apoi s-au adăugat treptat dulcețuri și siropuri la zacuscă în mai multe sortimente, conserve pentru toamnă, sosuri și sucuri naturale. În familie, sarcinile sunt împărțite între ea și soțul ei, astfel că, dacă Delia Burcă se implică în producție, rețete, selecția ingredientelor și promovare, soțul său este responsabil de partea de logistică, distribuție și etichetare.
Tatiana Ursu a deschis, cu o investiție prin StartUp Nation, un atelier în Brașov, unde confecționează perne, pături, pulovere și alte produse dintr-un fir de lână gigant. Afacerea ei, Kardelia, a luat naștere însă la finalul lui 2017. Ideea de a se concentra pe această nișă i-a venit în decembrie 2017, când, uitându-se pe Facebook, privirea i s-a oprit asupra unei imagini cu o pătură din lână gigant. A început căutările pentru a vedea de unde poate cumpăra ceva similar fabricat în România, însă a constatat că oferta nu exista la acel moment. A petrecut un an întreg pentru a învăța tehnicile necesare, pentru a se perfecționa, apoi a lansat afacerea, amplasată în Brașov. „Kardelia este un nickname (o poreclă – trad.) pe care mi l-am pus singură în liceu, pe când nu se folosea numele real pe internet. Prietenii mă cunosc sub numele acesta, iar atunci când căutam un brand pentru atelierul meu, mi-au spus că acesta trebuie să fie”, povestește Tatiana Ursu.
„Fata cu prosecco” este numele de cod al Alinei Chiticaru. Inițial, își promovase afacerea cu numele de ZumWines, dar cum toți colaboratorii o știau drept „fata cu prosecco”, așa i-a rămas numele. După cum și brandul o sugerează, Alina livrează prosecco mereu și oriunde. Businessul s-a născut din bani împrumutați de la prieteni și din dorința de a nu mai avea un program fix. Alina Chiticaru se săturase să meargă la birou și să aibă aceleași sarcini în fiecare zi. Nu prea mai găsea motivație și își dorea să facă ceva care să-i pună imaginația la încercare. Așa că astăzi livrează aproape la orice oră o sticlă de prosecco sau un cadou potrivit pentru cine știe ce ocazie și așa au ajuns s-o cunoască oamenii. Nu vinde doar o sticlă de vin, ca cele care se pot găsi oricând în orice supermarket, ci o împachetează într-o poveste, dar și într-un ambalaj drăguț, pentru a face experiența completă.
Dana Văcaru, de profesie jurist, a renunțat la planul de a da examenul de admitere la barou pentru a se dedica afacerii cu murături a familiei sale. Începuse să vândă în străinătate, prin intermediul unui partener, avea cunoștințele necesare de la bunici și părinți, așa că a dus businessul mai departe. Acum cinci ani, a creat brandul Domnișoara Murătură, care se regăsește astăzi pe rafturile mai multor rețele de magazine din România. Halele de producție se află în localitatea Slobozia Moară din județul Dâmbovița, unde locuiesc părinții Danei și unde au locuit și bunicii ei.
Murăturile din Dâmbovița au ajuns până în Italia, Spania, Germania, Grecia, Cipru, Marea Britanie. Borcanele care poartă eticheta „Domnișoara Murătură“ conțin foi de varză pentru sarmale, varză tocată – care se vinde foarte bine în zona Ardealului, zeamă de varză, castraveți murați și gogonele în saramură. Cel mai bine se vând foile de varză, dar și zeama de varză murată.
Diana Buga a căutat dintotdeauna modalități de exprimare a pasiunii ei pentru artă prin care să-și lase amprenta în timp. Unul dintre aceste moduri a căpătat viață sub numele Diabuga Design, un atelier de obiecte de iluminat aparte, pentru că și ideea de lumină o fascinează pe Diana în egală măsură. A absolvit Universitatea de Artă și Design, în cadrul căreia a făcut cunoștință cu multe materiale cu care a trebuit să experimenteze și să pună în practică diverse teme, așa că acesta a fost mediul în care au luat naștere primele idei, cele premergătoare pentru ceea ce este astăzi Diabuga Design. La început, cumpărătorii erau familia și prietenii, așa că ei fost, practic, „sursele de finanțare”. Timpul și răbdarea dedicate s-au adăugat și ele la planul de investiții, în perioada în care Diana descoperea forme și materiale. Cele câteva colecții de corpuri de iluminat pe care le-a făurit până acum sunt concepute în propriul atelier, în Cluj-Napoca, și au prețuri între 500 și 800 de lei. Diana își dorește însă să conceapă și alte categorii de produs în viitor.
Nicoleta și Radu Hrițcu deschideau, în urmă cu șase ani, primul lor local cu dulciuri tradiționale, în Iași. Anual,
și-au extins rețeaua cu câte un nou magazin Cuptorul Moldovencei, iar astăzi există mai multe magazine sub brandurile Cuptorul Moldovencei și Glazurai. Dacă la Cuptorul Moldovencei gama include 70 de produse de cofetărie-patiserie, Glazurai este un concept „to go”, vânzând miniprăjituri la cutie, ambalate ca un cadou. Povestea acestui business cu plăcinte, prăjituri, cozonaci și deserturi din copilărie a început cu adevărat în urmă cu mai bine de un deceniu. Rețetele sunt, în principal, de inspirație românească, dar și din Republica Moldova – de unde este originară Nicoleta Hrițcu, și din Canada – unde a locuit mai mulți ani Radu Hrițcu. Pregătirea lor profesională include studii în domeniul teatrului – Nicoleta, și economic – Radu.
Crăița Merelor este numele unei livezi din Voinești, județul Dâmbovița, cu rădăcini vechi de peste 60 de ani, pe care familia Oprea o îngrijește și în cadrul cărei produce peste 130 de tone de mere anual. În livadă se găsesc circa 15 soiuri de mere, pe care membrii familiei Oprea le vând în toată țara, atât online, cât și în piețe sau târguri.
„Crăița Merelor este brandul pe care l-am construit cu familia mea – mama, tata și sora – atunci când ne-am dorit să transmitem mai mult clienților noștri și să le spunem povestea livezilor, nu doar să le oferim produsele noastre. Eu sunt imaginea din spatele afacerii: Corina Oprea, 33 de ani, cu experiență în management de mai bine de 10 ani, dar cu mai bine de 25 de ani de experiență în livadă, pentru că aici am crescut”, povestea Corina Oprea în primăvara anului 2021. Livezile familiei sunt desfășurate în satul Voinești și în satele adiacente, iar suprafața totală este de patru hectare. În jur de 90% din plantație este reprezentată de meri, dar afacerea nu s-a oprit aici, astfel că familia Oprea s-a îndreptat și către alți pomi fructiferi, cum ar fi pruni, gutui, cireși, vișini și piersici. În plus, au extins și mai mult plantația cu mure și zmeură, pentru consumul propriu și, ulterior, pentru publicul larg.
Adina Foldager locuia deja de câțiva ani în Danemarca atunci când a început să studieze piața locală și să constate că există o lipsă în ceea ce privește produsele de puericultură premium. Așa că în 2018, pe 1 mai, la câteva luni după deschiderea unei firme, lansa magazinul online Adinish, specializat în produse pentru părinți și copii inspirate din cultura scandinavă. Între timp, businessul s-a extins și în offline, cu un showroom în zona Arcului de Triumf din București și un altul în Cluj-Napoca.
Cea mai mare parte a furnizorilor – circa 95% – provine așadar din Scandinavia, însă în magazinele Adinish se găsesc și branduri care au fost alese pentru că sunt lideri în sectorul lor, chiar dacă sunt originare din America, din Canada sau Olanda. Adina a dezvoltat și o gamă proprie de produse, fabricate în Portugalia, care cuprinde pături pentru înfășat, pijamale, body-uri și alte accesorii.
Înainte a pune brandul Adinish și pe un spațiu fizic, ea și soțul ei au popularizat conceptul, pentru o perioadă, mergând cu magazine tip pop-up în marile orașe din țară și prezentându-și produsele, pentru ca oamenii să-i cunoască și fizic înainte de a comanda online.