Home Afaceri Femeia care a așezat la aceeași masă toa...
Afaceri

Femeia care a așezat la aceeași masă toate casele de gambling online din România

Din punct de vedere matematic, jocurile de noroc sunt experimente care generează diverse tipuri de evenimente aleatoare. Cam așa stau lucrurile și când vine vorba despre cariera Odetei Nestor: parcursul său profesional în această industrie a pornit de la o…

Femeia care a așezat la aceeași masă toate casele de gambling online din România
Femeia care a așezat la aceeași masă toate casele de gambling online din România · Foto: Business Magazin

Din punct de vedere matematic, jocurile de noroc sunt experimente care generează diverse tipuri de evenimente aleatoare. Cam așa stau lucrurile și când vine vorba despre cariera Odetei Nestor: parcursul său profesional în această industrie a pornit de la o întâmplare. După 20 de ani însă, a devenit responsabilă de dezvoltarea pieței jocurilor de noroc online, cel mai dinamic sector al acestei industrii, o nișă inexistentă la începutul său de carieră. Iar acest lucru nu mai este doar o întâmplare.

Privind retrospectiv, aș spune că a fost o chestiune de oportunitate. Am descoperit în domeniul jocurilor de noroc o lume extrem de competitivă, care necesită o pregătire multidisciplinară, complexă, atenție la detalii, capacitate de adaptare rapidă și, mai ales, o foarte bună cunoaștere a tendințelor existente în domeniu” descrie Odeta Nestor activitatea sa de două decenii în industria jocurilor de noroc. Din 2017, este președinte al Asociației Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță (AOJND), care are scopul de a aduce împreună operatorii principali de jocuri de noroc la distanță, pentru o reprezentativitate clară în industrie. Totodată, asociația își propune să promoveze și să protejeze drepturile și interesele operatorilor de jocuri de noroc la distanță, licențiați în România, explică ea. Concret, prin rolul său, Odeta Nestor reprezintă operatorii din segmentul jocurilor de noroc online în relația cu autoritățile și, adaugă ea,  pune umărul la îmbunătățirea continuă a reglementărilor legislative și armonizarea intereselor în domeniu în avantajul tuturor părților.

Din 2017, asociația a reprezentat interesele operatorilor de jocuri de noroc din online, atât la nivelul factorilor de decizie legislativi, cât și la nivelul Comisiei Europene. Potrivit președintelui AOJND, misiunea ei include promovarea și protejarea drepturilor și intereselor operatorilor de jocuri de noroc la distanță din România; crearea unui mediu competitiv în piață companiilor de jocuri de noroc la distanță; sprijinirea autorităților în perfecționarea cadrului de reglementare; dezvoltarea domeniului într-un cadru responsabil, spre beneficiul publicului și al economiei românești.

Din rândul celor mai recente realizări, menționează colaborarea cu o entitate europeană, European Gaming and Betting Association, ce are sediul la Bruxelles, alături de care reprezintă interesele industriei la Comisia Europeană. „Scopul asocierii noastre cu această entitate europeană este a pune România pe harta Europei, pe locul pe care îl merită, atunci când vorbim de o piață volatilă și cu tendințe de creștere a businessului, luând în considerare totodată și legislația, atât la nivel european, cât și la nivel național”, spune Odeta Nestor.

Cum ajungi însă să lucrezi în acest domeniu?

Odeta Nestor are studii în domeniul economic, finanțe-bănci, cu specializare în combaterea fraudelor financiare. Primii pași în carieră i-a făcut în domeniul turismului, iar în domeniul jocurilor de noroc a intrat, spune ea, printr-o întâmplare. „Nu mă văd făcând altceva. Pentru mine, domeniul jocurilor de noroc este mai mult decât sectorul în care îmi desfășor activitatea, este o pasiune și un loc în care mă regăsesc și în care pot, prin expertiza și resursele profesionale pe care le am, să inovez și să creez un cadru mai bun, în favoarea tuturor actorilor prezenți pe această piață”, descrie Odeta Nestor rolul său actual.  Acum, după aproape două decenii în acest sector, crede că și-a început cariera oarecum ca rezultat al întâmplării. Aceasta a reprezentat pentru ea cea mai bună oportunitate de dezvoltare nu doar profesională, ci și personală. „Și mă bucur că, în continuare, descopăr lucruri noi, învăț și am posibilitatea de a-mi folosi expertiza și priceperea în domeniul jocurilor de noroc atât online cât și landbase, din calitatea de președinte al Asociației Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță (AOJND)”.

O industrie în zodia norocului, indiferent de geografie

În 2019, valoarea pieței europene a jocurilor de noroc ajunsese la
98,6 miliarde de dolari, din care piața jocurilor de noroc online reprezenta
24,5 miliarde de dolari și piața jocurilor de noroc landbased, 74,1 miliarde de dolari. În 2020, EGBA (European Gaming and Betting Association) previziona o scădere de 23% a pieței, până la 75,8 miliarde de dolari, ca urmare a impactului creat de pandemia de COVID-19 asupra agențiilor fizice, în timp ce pentru jocurile de noroc online era așteptată o creștere de 7%, până la 26,3 miliarde de dolari a veniturilor brute din jocuri de noroc.

Dincolo de oportunitățile de dezvoltare personală și profesională, a avut parte și de provocări importante, despre care spune că nu le-ar fi putut face față fără muncă, perseverență și învățare continuă. „Perseverența, cunoașterea și seriozitatea au fost trăsăturile care m-au ajutat să obțin o reglementare corectă, într-un mod deschis, a domeniului jocurilor de noroc iar acest lucru mi-a deschis porțile și la nivel internațional, având privilegiul de a fi invitată să ofer consultanță în procesele de reglementare a jocurilor de noroc din mai multe țări din zona Asiei și Americii de Sud.” De altfel, este de părere că acestea sunt și calitățile care nu ar trebui să lipsească de pe cartea de vizită a oricărui lider: „Perseverența și responsabilitatea, dorința de a lăsa ceva în urmă, capacitatea de muncă și permanentă învățare sunt calități esențiale pentru lideri în toate timpurile”.

În pofida experienței sale internaționale, Odeta Nestor spune că cele mai mari provocări le-a întâmpinat pe piața locală: „Proiectele care m-au provocat cel mai mult au fost cele legate de construcția unei instituții funcționale și reglementarea jocurilor de noroc online în România. Cel din urmă este un proiect pe care am reușit să îl implementez cu succes în perioada în care mă aflam la conducerea ONJN”. Adaugă că, privind retrospectiv, realizează că a reușit această reglementare legislativă într-o perioadă în care schimbările profunde păreau dificile și mulți se îndoiau de șansele de reușită ale acestui proiect, astfel că a fost nevoită să lupte nu doar pentru reglementarea propriu-zisă ci și împotriva unor idei preconcepute. Spune că a avut însă alături de ea o echipă de profesioniști, buni cunoscători ai domeniului, cărora le este recunoscătoare pentru aportul lor la acest proiect. „Sunt foarte mândră de fiecare proiect pe care l-am finalizat cu succes însă cred că proiectele menționate anterior sunt și cele mai mari realizări ale mele, respectiv crearea unei instituții funcționale, cu proceduri clare de lucru și reglementarea jocurilor de noroc online, pe care am realizat-o în calitate de președinte al ONJN. Au fost proiecte provocatoare, dar consider că ele au pus România pe harta țărilor cu cea mai bună reglementare în domeniu.”

Odeta Nestor se autodescrie ca fiind un lider optimist, totuși, nu contestă însă faptul că a avut parte și de dezamăgiri, legate mai ales de „modul în care uneori, oamenii cărora le-am acordat șanse s-au  schimbat în rău…”

Matematica norocului

Industria jocurilor de noroc a crescut puternic în România în ultimii ani (până în 2019 inclusiv, an neimpactat de pandemie) pe fondul dezvoltării accelerate în offline, dar și în online a companiilor active în domeniu. În 2019 existau 790 de firme în domeniu cu  cifre de afaceri cumulate de 9,3 miliarde de lei, care angajau peste 27.000 de persoane, piața dublându-se din 2008 și până în 2019. Cele mai multe companii din domeniu sunt profitabile, unele cu marje nete de peste 10%. Această situație nu e însă specifică doar României, la nivel european, piața totală s-ar plasa la circa 75,9 miliarde de dolari în 2020, potrivit datelor European Gaming and Betting Association, care folosește ca indicator venitul brut total din jocuri de noroc (Gross Gaming Revenue – engl). Acesta se calculează ca diferență dintre totalul încasărilor obținute din firmele de pe piață și plățile totale făcute ca premii pentru jucători, potrivit PwC.

Valoarea veniturilor brute totale din jocuri de noroc pe piața românească ajunsese la 500 de milioane de euro la finalul anului trecut, iar în primele cinci luni ale anului curent se plasau la 350 de milioane de euro, potrivit AOJND.

Efervescența de pe piața locală se vede și în atenția acordată acesteia de fondurile de investiții – cel mai recent, în iulie anul curent, fondul de investiții Novalpina Capital, cu sediul la Londra și prezent în setoare precum healthcare, B2B, software și jocuri de noroc, anunța că a cumpărat MaxBet România, intrând online pe piața locală a jocurilor de noroc, într-o tranzacție estimată de ZF la 250 de milioane de euro. Una dintre cele mai răsunătoare tranzacții a venit însă în 2019, odată cu intrarea în acționariatul firmei antreprenoriale Superbet a fondului american de investiții Blackstone, unul dintre cele mai mari fonduri din lume, cu active în administrare de peste 500 de miliarde de dolari. Gigantul a preluat un pachet minoritar de acțiuni în cadrul Superbet în urma unei investiții de 175 milioane de euro.

Referitor la dezvoltarea Superbet, cea mai mare companie de pe piața locală din punctul de vedere al dezvoltării landbased (prin unități fizice n.red), dar și în online, președintele AOJND crede că o traiectorie similară ar putea exista și pentru alte companii de profil din România. „Mă bucur că vorbim de o companie românească ce are foarte mulți angajați și un aport considerabil la bugetul statului. În același timp consider că și în domeniul jocurilor de noroc, ca în orice alt domeniu important al economiei, diversitatea aduce competiție mai multă și, deci, servicii mai variate și mai bune pentru consumatori. Și este posibil să mai fie astfel de companii dar doar sub rezerva predictibilității cadrului normativ si a aplicarii sale cu bună credință în condiții de concurențialitate”.

Când vine vorba despre provocările acestei piețe, Odeta Nestor crede că acestea țin mai ales de dinamismul industriei: „Din perspectiva statului, provocarea majoră este de a ține pasul cu dezvoltarea extrem de rapidă a domeniului tehnologic și în ceea ce privește reglementarea. Din perspectiva operatorilor, provocarea este aceea de a oferi permanent servicii cât mai performante, într-o piață în care competiția este majoră și în continuă dezvoltare”. În acest context, spune că asociația lor face eforturi în scopul de a uniformiza idei și propuneri de bune practici către autoritatea de reglementare și de găsire a unor pârghii de desfășurare a activității în cele mai bune condiții pentru toate părțile.

În acest moment există în vigoare reglementarea adoptată în perioada în care a fost președinte al ONJN, însă, ca urmare a dinamismului domeniului jocurilor de noroc, observă că deja au apărut mai multe zone pe care este necesară actualizarea legislativă în conformitate cu evoluția pieței. „Modificările optime ar trebui să vizeze eliminarea anumitor restricții, ținând cont de progresul tehnologic și evoluția digitalizării. Cu alte cuvinte, proceduri care în urmă cu doar câțiva ani ar fi necesitat o procedură complexă, se pot acum rezolva online mult mai simplu, iar legislația ar trebui modificată în acest sens, fără a afecta în niciun fel capacitatea de acțiune a statului împotriva operatorilor care încalcă legea”, descrie Nestor câteva dintre lacunele legislative existente în prezent.

Scenariul optimist legat de evoluția acestei piețe ține de o piață reglementată corect, fair cu businessul, care va menține și va aduce la licențiere marile companii și operatorii importanți de pe piața mondială. Pe de altă parte, scenariul pesimist ar fi acela în care legislația nu va ține cont de progresul tehnologic și de specificitatea domeniului: „Spun că acesta este un scenariu negativ deoarece ar întoarce în timp piața din România, trimițând operatorii pe o piață gri și neagră, ceea ce ar afecta atât statul cât și zona de business”.

Totuși, Odeta Nestor crede că România se numără printre țările cu cea mai bună reglementare pe domeniul jocurilor de noroc: „De aceea, interesul marilor companii a fost major pentru licențiere. Deci, deocamdată, suntem într-o poziție de top în Europa și în lume pe acest segment”.

În ceea ce privește percepția negativă asupra pieței jocurilor de noroc – landbase sau online, asociată cu dependențele unora dintre jucători, deseori minori, Odeta Nestor subliniază că legea interzice foarte clar accesul la jocurile de noroc persoanelor cu vârsta sub 18 ani. „Operatorii de online fac eforturi majore pentru a împiedica orice posibilitate ca cei sub 18 ani să aibă acces și, imediat ce sesizează o posibilă încălcare a regulilor sunt foarte stricți și iau măsuri de remediere. Un lucru important de subliniat este că măsurile de verificare în online sunt mult mai eficiente decât în landbase.”

Ea punctează și că Asociația Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță încurajează toți membrii să adopte și să implementeze măsuri cât mai eficiente pentru a garanta faptul că minorii nu au acces la platformele de jocuri de noroc online. Profilul utilizatorilor de platforme online de jocuri de noroc este diferit de cel de landbase, adaugă ea, în primul rând pentru că jucătorul de online trebuie să dețină minimum un cont bancar și să aibă acces la un echipament tehnic adecvat, precum și cunoștințele necesare pentru a folosi un astfel de echipament. „Vorbim așadar despre o persoană mai familiarizată cu tendințele societății moderne. Studiile arată că jucătorul de online este mai informat, are tendința de a cerceta mai mult, iar deciziile sale ce privesc jocul sunt mai responsabile și avizate, luate în cunoștință de cauză. În general, vorbim de persoane din mediul urban, cu studii medii și superioare și cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani”, descrie ea profilul jucătorilor din online. 

Pandemia nu a ocolit nici sectorul jocurilor de noroc, Odeta Nestor observând că efectele acesteia au produs un dezechilibru semnificativ pe piață pe parcursul anului trecut mai ales în perioada de lockdown. Acest dezechilibru s-a resimțit și în zona jocurilor de noroc online, din cauza lipsei de evenimente sportive și a limitării evenimentelor pe care s-ar fi putut paria. „Segmentul jocurilor de noroc de tip casino online nu a putut compensa scăderea înregistrată pe segmentul pariurilor sportive, astfel că, la nivelul anului 2020 putem vorbi despre un an de contracție a afacerilor. Pe de altă parte, există și o latură pozitivă a pandemiei, respectiv accelerarea procesului de digitalizare și faptul că, în general, oamenii au devenit mai familiari cu zona de online.”

BIO

Odeta Nestor este actualul președinte al Asociației Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță (AOJND).

Potrivit datelor publicate pe profilul său de LinkedIn, are o licență în Finanțe-Bănci la Academia de Studii Economice din București, cât și un master și un doctorat la Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza în investigarea fraudelor.

Și-a început cariera în 2000, ca CFO al companiei de transport C&D Partner, iar din 2007 a început să lucreze în industria jocurilor de noroc în rolul de country manager al Olympic Casino Bucharest, de unde și-a continuat apoi parcursul profesional în domeniu: între 2009 și 2011 a fost director de finanțe și operațiuni pentru Regent World, între 2012 și 2013, CFO al Loteriei Naționale Române, iar între 2013 și 2017 a fost președinte cu funcția asimilată de secretar de stat al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (2013-2017).

Accelerație pe toate fronturile: online și prin spații fizice

Industria jocurilor de noroc a crescut puternic în România în ultimii ani (până în 2019 inclusiv) pe fondul dezvoltării accelerate în offline, dar și în online a companiilor active în domeniu. Astfel, în 2019 existau 790 de firme în domeniu cu afaceri de 9,3 mld. lei. Acesta angajau peste 27.000 de persoane. Piața s-a dublat din 2008 în 2019. Cele mai multe companii din domeniu sunt profitabile, unele cu marje nete de peste 10%. Trendul ascendent va continua, astfel că estimările arată că până în 2023 oamenii din toată lumea vor cheltui 93 mld. dolari pe astfel de activități, cu 40% mai mult ca anul trecut, potrivit unei analize a Visual Capitalist citate de ZF. Aceste cifre se referă doar la piața online de jocuri de noroc, nu și la cea offline care e foarte puternică pe plan local, mii de unități împânzind parterul blocurilor și orice alt spațiu stradal disponibil. Și în România însă, activitatea online câștigă teren. Creșterea rapidă de la nivel mondial a acestui domeniu este pusă pe seama a doi factori: legalizarea acestor activități în SUA în 2018 și digitalizarea activității multor jucători. Cifrele referitoare la industria jocurilor de noroc includ pariurile sportive (care contribuie cu 40% la total), cazinourile online (32%), activitățile de tip loterie (13%), dar și poker, bingo și altele. România este și ea o piață importantă pentru jucătorii din domeniu, mai ales pentru cei de pe piața de pariuri sportive, iar acest lucru este confirmat de faptul că în ultimii cinci ani, trei fonduri de investiții importante, în frunte cu Blackstone, au pariat peste 500 mil. euro pe piața de pariuri și jocuri de noroc din România. Sursa: ZF

7 SFATURI DE CARIERĂ PENTRU TINERII MANAGERI

1. Într-o lume care se schimbă atât de rapid, este greu să dai sfaturi care să rămână de actualitate. De aceea aș menționa răspunderea și seriozitatea pe primul loc în seria valorilor umane care nu se vor devaloriza niciodată. Cred că a fi serios, profund implicat și atașat misiunii asumate reprezintă valori fundamentale a căror importanță va rămâne întotdeauna semnificativă, indiferent de modul în care lumea va evolua.

2. I-aș sfătui pe tineri în general să facă meseriile care le plac.  Am aproape 20 de ani de muncă în domeniul jocurilor de noroc și vă pot spune că în fiecare zi din acești ani am pus pasiune în ceea ce am făcut. Regăsesc în continuare în activitatea mea, în fiecare zi, aceeași plăcere de la început, aceeași curiozitate și aceeași dorință de a învăța și de a mă perfecționa. Toate acestea îmi dau de fiecare dată forța de a merge mai departe și de a depăși orice provocare, îmi dau energia necesară pentru a fi creativă și pentru a înțelege cu adevărat esența lumii în care activez.

3. De asemenea, este important ca tinerii manageri să se concentreze pe proiectele pe termen lung, să aibă răbdarea, dorința de cercetare și studiu, curiozitatea și curajul de a construi lucruri durabile.

4.  Un alt sfat este legat de perseverență, care mi se pare un ingredient obligatoriu pentru succes. Rezultatele durabile, carierele trainice, lucrurile de valoare se obțin în timp, prin muncă, învățare și perfecționare continuă. Și prin perseverență, uneori dusă la limita încăpățânării. A construi lucrurile profund presupune aproape întotdeauna parcurgerea unui drum dificil, de multe ori în singurătate, de multe ori împotriva curentului. Dar perseverența este și un motor care îți poate da puterea și energia de a merge mai departe.  

5. Atitudinea pozitivă mi se pare de asemenea o caracteristică importantă pentru orice manager, indiferent de vârstă, deoarece managerul influențează foarte mult starea de spirit a întregii echipe pe care o coordonează. Rezultatele muncii în echipă vor fi mai bune, comunicarea între membri va fi mai ușoară grație unei atitudini deschise și pozitive din partea conducerii.

6. I-aș îndemna pe tinerii manageri să creadă neîncetat în ceea ce fac, să își asume până la capăt cu responsabilitate misiunea care le-a fost încredințată. Și să impună aceeași responsabilitate și celorlalți cu care lucrează.

7. Apoi, le-aș mai spune tinerilor manageri să își păstreze modestia și, pe măsură ce avansează în carieră și în cunoaștere, să facă muncă de mentorat, să șlefuiască alți tineri talentați, să împărtășească cu generozitate din expertiza acumulată, pentru că astfel se vor asigura că ideile de valoare vor avea o continuitate, că ele nu vor dispărea ci, dimpotrivă, vor fi preluate, duse mai departe, adaptate și îmbunătățite.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună