Faptele Alinei Bica privind despăgubirile ilegale din al doilea dosar, judecate în "Bica 1"

Decizia a fost luată vineri de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), instanța care judecă cele două dosare ale Alinei Bica.

Magistrații au mai stabilit ca judecata în dosarul “Bica 1” să se reia în 15 septembrie, dată până la care cei judecați în dosar trebuie să hotărască dacă recunosc integral faptele imputate de către anchetatori, caz în care vor fi judecați în procedură simplificată.

Tot în 15 septembrie trei dintre inculpați, care și-au recunoscut deja vinovăția, vor fi audiați.

La ieșirea din sala de judecată Alina Bica a declarat că decizia de vineri a instanței este una corectă și că nu i se pare normal ca anchetatorii să întocmească două dosare pentru aceeași faptă.

În dosarul “Bica 1”, fosta șefă a DIICOT a fost trimisă în judecată, în 15 decembrie 2014, pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiției în comisia ANRP, împreună cu membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, i-ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

Alina Bica mai are un dosar pe rolul instanței supreme, cunoscut sub numele de “Bica 2”. Această cauză a fost disjunsă din prima.

În acest dosar, Alina Bica, Dorin Cocoș, Alin Cocoș, Ionuț Mihăilescu și fostului ministru al Economiei Adriean Videanu au fost trimiși în judecată în 25 februarie.

Bica este acuzată că a luat mită un teren, în schimbul intervențiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, că l-ar fi favorizat pe Ovidiu Tender în dosarul Rafo-Carom și pe Adriean Videanu în dosarul Romgaz-Interagro.

Procurorii o acuză pe Alina Bica, la data faptelor secretar de stat și reprezentant al Ministerului Justiției în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din Agenția Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), ulterior procuror șef al DIICOT, de câte două fapte de luare de mită, abuz în serviciu și favorizarea făptuitorului.

Omul de afaceri Dorin Cocoș este judecat pentru două fapte de trafic de influență și dare de mită, iar fiul acestuia Alin Cocoș, pentru complicitate la trafic de influență și complicitate la dare de mită.

Procurorii DNA l-au trimis în judecată și pe Ionuț Florentin Mihăilescu, fost consilier al lui Alinei Bica, persoană apropiată lui Alin Cocoș, pentru complicitate la luare de mită (două fapte).

Potrivit rechizitoriului procurorilor, în 14 iunie 2014, Alina Bica ar fi primit, prin intermediul lui Ionuț Mihăilescu și în cote parți egale cu acesta, un teren în suprafață de 4.425 metri pătrați din Snagov.

“Primirea acestui teren a fost în strânsă legătură cu validarea pe care Bica Alina Mihaela a dispus-o la data de 15 martie 2011, în calitate de secretar de stat și de reprezentantă a Ministerului Justiției în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Agenției Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) și care a corespuns interesului inculpaților Cocoș Dorin și Cocoș Alin, în legătură cu dosarul de despăgubire nr.22714/FFCC având ca obiect suma de 377.000.000 euro (dosarul lui Gheorghe Stelian, n.r.)”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanței.

Anchetatorii susțin că, pentru a ascunde proveniența acestui teren, Ionuț Mihăilescu, împreună cu Alin Cocoș, ar fi generat și intermediat “tranzacții nereale imobiliare succesive, folosindu-se de relații cu prieteni și membrii de familie”.

Dorin Cocoș este acuzat că, în schimbul influenței exercitate asupra Alinei Bica și a altui membru al Comisiei Centrale a ANRP, ar fi pretins și primit, în perioada de după 17 ianuarie 2011, de la Gheorghe Stelian, beneficiarul drepturilor litigioase, denunțător în cauză, suma de 10 milioane de euro, cu condiția să-i asigure rezolvarea dosarului de despăgubire.

Adriean Videanu, la data faptelor acționar la o societate comercială, a fost trimis în judecată pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

O altă acuzație adusă Alinei Bica se referă la abuz în serviciu în cazul lui Adriean Videanu, respectiv admiterea solicitării acestuia de ridicare a sechestrului asigurător de pe 80 de acțiuni, care fusese pus de procurorul care instrumentează dosarul Romgaz-Interagro. În acest dosar, Adriean Videanu este cercetat alături de alte persoane, pentru crearea unui prejudiciu de 11 milioane de dolari și punerea în pericol a sistemului energetic național pe segmentul gazelor naturale.

O a treia acuzație adusă Alinei Bica în acest dosar se referă la favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender, respectiv la sprijinul acordat acestuia, pentru a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare în dosarul Carom. În decembrie 2014, Ovidiu Tender a fost condamnat în dosarul Carom la 11 ani și patru luni de închisoare, decizia nefiind însă definitivă.

Ovidiu Tender a făcut, în 28 ianuarie, un denunț împotriva Alinei Bica, în care a arătat că i-ar fi dat mită fostei șefe a DIICOT, sub formă de acțiuni, printr-un intermediar. Tender a arătat că, la cererea soțului și a consilierului acesteia, a înstrăinat acțiunile UPRUC CTR SA Făgăraș, prețul cesiunii impus fiind de 3,2 milioane euro, din care suma de 1 milion de euro trebuia să fie în cash, nefiind înregistrată în contabilitate.

Omul de afaceri a menționat în denunț că a fost nevoit să-l angajeze consilier pe Florin Mihăilescu, fost polițist, care îi era consilier Alinei Bica, pentru a avea șansa unei susțineri din partea fostei șefe a DIICOT în soluționarea în interesul său a dosarului Carom. Astfel, el i-a oferit lui Florin Mihăilescu salariu și alte avantaje solicitate.

În urma deciziei de vineri a instanței supreme, doar ultimele două acuzații la adresa șefei DIICOT vor face obiectul dosarului “Bica 2”.

Bica a fost arestată în perioada 22 noiembrie 2014 – 21 aprilie 2015.