Fantomele războiului cipriot încep din nou să bântuie

Ciprioții greci iau decizia ca pe o nouă provocare turcească în contextul în care Ankara trimite vapoare cu instalații de foraj marin escortate de nave militare în apele Ciprului, sfidând Uniunea Europeană și SUA și socotind că are dreptul să exploateze uriașele rezerve de gaze naturale descoperite acolo. Deocamdată, Turcia este dependentă de gazele naturale cumpărate din Rusia.
Așa-zisul stat cipriot turcesc Republica Turcă a Ciprului de Nord a comandat un studiu pentru a stabili cine sunt proprietarii din Varosha, care a fost stațiunea turistică principală a insulei înainte de a fi abandonată și izolată în urma ocupării nordului insulei de către armata turcă în 1974. Decizia a fost anunțată pe 18 iunie, după ce mai multe state din Uniunea Europeană și-au arătat intenția de a acționa contra Turciei pentru activitățile de forare pe care le consideră ilegale în apele Ciprului. Turcia are două nave specializate în activități de forare care desfășoară operațiuni acolo. Ciprul spune că explorarea are loc în ape în care deține drepturi economice exclusive și că activitățile Turciei îi încalcă suveranitatea.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a făcut clar că „nimeni nu ne poate împiedica să protejăm drepturile ciprioților turci în estul Mediteranei“. Armata Turciei, care a capturat nordul Ciprului după o lovitură de stat nereușită orchestrată de naționaliștii ciprioți și de regimul militar care conducea atunci Grecia, a ținut Varosha închisă și nelocuită după ce locuitorii vorbitori de limbă greacă au abandonat stațiunea, aflată lângă portul istoric Famagusta.
„A sosit timpul să facem un pas hotărât pentru Varosha“, a declarat Kudret Ozersay, ministrul de externe al guvernului autodeclarat al Ciprului de Nord, entitate recunoscută ca stat doar de Turcia. Ciprul de Nord are în ochii Uniunii Europene statutul de teritoriu ocupat.
Ziarul proguvernamental turc Daily Sabah scrie că planul este de a redeschide Varosha pentru  repopulare. Orașul, în care clădirile de apartamente, vilele, un magazin de blănuri și un dealer Alfa Romeo sunt ascunse parțial de iederă, ar putea fi o țintă pentru investiții la scară largă dacă noul conflict cipriot este rezolvat pașnic. Însă tensiunile se agravează.
Varosha a avut o populație de aproximativ 39.000 de persoane, care au fugit ajutați de militari britanici în 1974 când armata turcă a invadat insula. Orașul a fost golit cu câteva ore înainte ca militarii turci să ajungă acolo. Oamenii se temeau că vor fi masacrați. De atunci, acolo nu au acces decât soldații turci. Clădirile au fost jefuite. Orașul este acum protejat de o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU din 1984 care prevede că așezarea goală poate fi repopulată numai de locuitorii săi originari, notează eKathimerini.
Famagusta, orașul-port din care  Varosha făcea parte în vremurile de pace, a reușit să evite soarta stațiunii închise. În timpul războiului dintre nord și sud, grecii au fugit, zona a fost bombardată, au murit oameni, inclusiv turiști, dar orașul a rămas deschis. În 2015, noul ales lider al Ciprului de Nord, Mustafa Akinci, a propus deschiderea Varoshei dacă i se permite redeschiderea portului pentru comerțul internațional și a aeroportului Ercan pentru zboruri directe. De când și-a declarat unilateral independența în 1983, Ciprul de Nord este sub un embargo comercial, de transport și cultural internațional. Famagusta este cel mai important port al insulei și ar putea deveni important și în noul conflict dintre Cipru și Turcia.
Potrivit presei turce, Ankara va stabili baze navale și aeriene în Ciprul de Nord pentru a garanta securitatea în estul Mării Mediterane. Mutarea urmează unei vizite în Ciprul de Nord a unei echipe a armatei turce care a purtat discuții cu oficiali diplomați și militari din nordul insulei, potrivit agenției de presă Demirören. S-a convenit că operațiunile de foraj ale Turciei în regiune fac necesară consolidarea prezenței turce, în special în ceea ce privește aprovizionarea și garantarea siguranței navelor de război turcești.
Decizia comună a guvernelor Turciei și al Republicii Turce a Ciprului de Nord vine în urma controverselor legate de descoperirea și exploatarea unor vaste rezerve de gaze naturale în largul coastelor insulei. La începutul lunii iunie, Grecia, Cipru și Israel au făcut o înțelegere prin care urmează să construiască o conductă pentru resursele de gaze naturale din largul coastei de sud. Conducta EastMed, despre care se estimează că va produce un profit de 9 miliarde de dolari în decurs de 18 ani, va furniza gaze din regiune mai multor țări din Europa. Guvernul de la Ankara este nemulțumit că a fost exclus dintr-o astfel de afacere de sub nasul său și și-a trimis propriile nave de foraj în apele de pe coasta de est a Ciprului pentru a explora alte rezerve de gaze naturale.
De asemenea, Ankara a autorizat efectuarea de lucrări pentru stabilirea unui port maritim fie în Famagusta, fie în Iskele, ambele orașe fiind aflate în partea de est a Ciprului. Pentru Famagusta sunt propuse modernizarea portului și construirea unei baze navale. Investițiile în renovarea Marașului pentru ca stațiunea să poată funcționa în paralel cu portul sunt estimate la 10 miliarde de dolari.
Aceste măsuri, a declarat ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, sunt luate pentru a „consolida bunăstarea și stabilitatea Mediteranei de Est și a Ciprului prin împărțirea resurselor din jurul Ciprului și a Mediteranei. Ne dorim doar un singur lucru: garantarea drepturilor poporului cipriot turc“.
Turcia a lansat joi cel de-al doilea vas de foraj care va opera lângă Cipru, în preajma Peninsulei Karpas, informează publicația turcă proguvernamentală Daily Sabah. Operațiunile de foraj vor începe în iulie. Nava, Yavuz, are de 229 de metri, a forat în apele mai multor țări, printre care Kenya, Tanzania și Malaysia, și este deservită de un personal de 150 de oameni, dintre care 53% sunt cetățeni turci. Numărul va crește la 180 când activitatea va atinge maximul.
Primul vas de foraj, Fatih, a început deja să caute gaze și petrol în apele situate în ceea ce Turcia consideră a fi platoul său continental, la aproximativ 40 de mile marine de  orașul cipriot Paphos. Perimetrul este însă disputat cu guvernul oficial al Ciprului, care spune că este în zona economică exclusivă (ZEE). Versiunea turcă este că guvernul ciprioților greci a declarat unilateral regiunea ca fiind în ZEE. Manevrele navei au determinat Nicosia să emită mandate internaționale de arestare pentru membrii echipajului navei Fatih, deși este puțin probabil ca administrația cipriotă greacă să încerce să aresteze personalul sau ca alte țări să ia în serios mandatele. Turcia ar riposta. Erdogan a și promis acest lucru.
Autoritățile turce spun că Fatih va continua să opereze în apele din vestul Ciprului, în timp ce Yavuz va opera în est, și că navele vor efectua foraje și în Marea Neagră și în Marea Marmara.
Giganții energetici Total din Franța și ENI din Italia sunt implicați în explorarea petrolului și gazelor din largul Ciprului prin contracte cu administrația cipriotă greacă, la fel și ExxonMobil din SUA.
Turcia își întemeiază pretențiile pe două aserțiuni. Una este că Cipru nu are niciun drept să acorde licențe de foraj până nu ajunge la un acord cu Republica Turcă a Ciprului de Nord în privința împărțirii veniturilor. Problema este că Ciprul de Nord nu este recunoscut ca stat suveran decât de Turcia. De asemenea, Ankara susține că zona sa economică se întinde până la 200 de mile de coastă, ceea ce înseamnă că o porțiune mare din Mediterană i-ar aparține. Apoi, Turcia mai susține că în cazul insulelor zona economică exclusivă se întinde pe numai 12 mile, astfel că nu doar cea a Ciprului, ci și cea a Greciei doar spală țărmul. Toate aceste pretenții ale Turciei contravin convenției Legea Mărilor din 1994, pe care însă Turcia nu a semnat-o. Ankara nu are relații diplomatice cu Nicosia. Turcia este stat membru al NATO, unul dintre cele mai importante din punctul de vedere al dotării militare și având în vedere că are la Marea Neagră singura flotă comparabilă cu cea a Rusiei. De asemenea, Turcia este importantă pentru reținerea valurilor de imigranți sirieni care altfel ar putea ajunge în UE. Cipru este stat membru al UE.
În luna mai, armata turcă a lansat un exercițiu naval de mai multe zile în Mediterana de Est, în Marea Egee și Marea Neagră, cu 131 de nave de război, 57 de aeronave de luptă și 33 de elicoptere pentru a arăta că ia „toate măsurile necesare pentru a proteja drepturile și legea țării noastre în Marea Egee, Mediterana de Est și Cipru” și pentru „a demonstra că Forțele Armate Turce sunt foarte hotărâte, loiale și capabile să asigure siguranța, suveranitatea, independența, drepturile maritime și beneficiile Turciei”.