Facebook pe bursă

S-au cam spus toate datele legate de apropiata listare la bursă a companiei din spatele rețelei de socializare Facebook. Avem vreo 845 de milioane de utilizatori, între care s-au stabilit 100 de miliarde de “prietenii”. Tot acest popor postează zilnic un sfert de miliard de poze și 2,7 miliarde de comentarii sau “Like” (care e tot un comentariu, dar foarte succint). Din toată vânzoleala aceasta au rezultat în ultimul an venituri de 3,71 miliarde (vorbim în dolari), dintre care 85% din publicitate. Evident, Facebook a cheltuit mult cu infrastructura și a rămas cu un miliard profit. Se mai pot da o mulțime de date asemănătoare, dar în nici un fel nu se poate deriva de aici o “valoare” a companiei. Nimic din socotelile “clasice” nu pare să se aplice în acest caz.

În toamna lui 2007 Microsoft s-a luptat cu Google pentru a cumpăra o bucățică din Facebook, deși MySpace era încă vedeta domeniului. Până la urmă Microsoft a luat 1,6% din Facebook cu aproape un sfert de miliard de dolari și a rezultat prima valoare de piață: 15 miliarde. De atunci s-au schimbat multe, cu o notabilă excepție: Facebook a rămas o companie privată și în fiecare an s-a prezis că va urma o listare la bursă. În lupta cu Google și cu Apple pentru cei mai buni ingineri, Facebook a atras oamenii și prin distribuția de părți sociale.

Acum Zuckerberg pur și simplu nu are de ales, pentru că legile americane spun că din momentul când o companie privată are mai multe de 500 de deținători de părți sociale (shareholders) va trebui să prezinte exact aceleași rapoarte ca și o companie publică, indiferent de dimensiunea companiei (de pildă, Koch Industries este privată, deși are venituri anuale de vreo sută de miliarde de dolari). Or, dacă tot trebuie să-și asume această imensă povară administrativă (plus transparența), listarea la bursă pare opțiunea firească.

Firească, dar și riscantă. Facebook vrea să obțină între 5 și 10 miliarde din această primă ofertă publică (încă nu e clar acest detaliu), iar comentatorii par să fie de acord că valoarea uriașei rețele se va stabiliza cam la 100 de miliarde de dolari. Dar, după ce acțiunile vor începe să se tranzacționeze, se vor produce niște schimbări importante. În primul rând, Zuckerberg nu va mai petrece timpul în compania inginerilor, ci în compania investitorilor, în fața cărora va trebui să răspundă la orice întrebare. Iar cele mai multe întrebări incomode se vor referi la modul cum plănuiește să crească valoarea companiei.

Și s-ar putea ca răspunsurile să nu fie multe, pentru că nu prea văd cât mai poate crește Facebook și nici ce alte domenii ar putea aborda. Există câteva piețe potențiale importante, de exemplu Germania, Rusia sau Brazilia, unde altele sunt rețelele preferate, dar există și Google Plus care se luptă pentru aceste zone. O altă consecință a listării va fi că, deși o mică parte din companie se tranzacționează, întreaga companie va fi evaluată după valoarea acelei părți. Iar aici sunt nisipuri mișcătoare.

Zynga (compania care dezvoltă FarmVille și alte jocuri) s-a listat de curând la bursă cu o ofertă publică de un miliard de dolari, dar valoarea acțiunilor a scăzut curând sub prețul inițial. Dintre celelalte companii de internet în vogă care s-au listat de curând pe bursă (cum ar fi Pandora sau Groupon) este de interes în acest context cazul LinkedIn, o rețea socială cu caracter profesional. Comparând bazele de utilizatori (circa 120 de milioane pentru LinkedIn) și aplicând regula de trei simplă, obținem pentru Facebook o valoare de circa 50 de miliarde, iar unii comentatori spun că aceasta ar fi de fapt adevărata valoare. Iar dacă au dreptate, investitorii recenți vor fi foarte nervoși.

Mai există încă două efecte previzibile, unul rău și unul bun. În primul rând, în scurt timp la Facebook vor fi o mulțime de milionari. Pe hârtie, e adevărat, dar efectul asupra ceea ce se cheamă “cultura organizațională” va fi semnificativ, așa cum s-a întâmplat la Google, unde atmosfera s-a schimbat după ce compania a devenit publică. Este firesc că o parte dintre inginerii milionari vor pleca să-și îndeplinească aspirațiile în companii proprii, pe care acum le pot susține.

Iar de-aici începe efectul pozitiv: vor apărea puzderie de startup-uri, iar marile companii se vor lupta să le cumpere pe cele mai interesante, astfel încât întregul Silicon Valley va profita de această infuzie de capital. Cu siguranță, Facebook va deveni mult mai agresivă. Lansarea serviciului BranchOut este deja o declarație de război adresată lui LinkedIn și ne putem aștepta și la altele.