Expresia anului 2024 - „brain rot”: o oglindă a dependenței de social media

Brain rot” (tradus aproximativ ca „atrofiere a creierului” sau „putregaiul creierului”) a fost desemnat cuvântul anului 2024 de Oxford University Press în urma unui proces de selecție care reflectă tendințele sociale, culturale și lingvistice actuale. Oxford analizează date lingvistice din surse diverse, cum ar fi: rețele sociale, știri, forumuri online, conversații cotidiene, cărți și articole academice. Sunt căutați termeni care s-au remarcat prin utilizare frecventă și au devenit trenduri în social media. Peste 37.000 de persoane au votat pentru a ajuta la alegerea câștigătorului dintr-o listă scurtă de șase cuvinte întocmită de Oxford. Cele cinci cuvinte finaliste care nu au câștigat erau: „demure”, „dynamic pricing”, „lore”, „romantasy” și „slop”.

Brain rot este definit drept „deteriorarea presupusă a stării mentale sau intelectuale a unei persoane, în special ca rezultat al consumului excesiv de materiale (în prezent, mai ales conținut online) considerate lipsite de importanță sau neprovocatoare. De asemenea, termenul poate desemna orice lucru care este perceput ca având potențialul de a provoca o astfel de deteriorare”.

Experții de la Oxford au observat că „brain rot” a câștigat o nouă popularitate în acest an, fiind folosit pentru a exprima îngrijorările legate de impactul consumului excesiv de conținut online de calitate scăzută, în special pe rețelele sociale. Utilizarea termenului a crescut cu 230% între 2023 și 2024.

Inițial popularizat pe platformele de social media – în special pe TikTok, în rândul generațiilor Z și Alpha – „brain rot” este acum utilizat pe scară mai largă, inclusiv în jurnalismul mainstream, pe fondul preocupărilor din societate legate de impactul negativ al consumului excesiv de conținut online.

În 2024, „brain rot” este folosit pentru a descrie atât cauza, cât și efectul acestui fenomen, referindu-se la conținutul de calitate scăzută și cu valoare redusă de pe rețelele sociale și internet, precum și la impactul negativ pe care consumul acestui tip de conținut îl are asupra individului sau societății. Conținutul viral de pe platformele de social media, cum ar fi TikTok sau Instagram, poate deveni un „ciclu vicios” care ne face să petrecem ore întregi în fața ecranelor. Casper Grathwohl, președintele Oxford Languages, afirmă că, privind înapoi la ce cuvinte au fost votate în ultimele două decenii, „se poate observa preocuparea tot mai mare a societății față de modul în care viețile noastre virtuale evoluează, felul în care cultura internetului pătrunde tot mai mult în cine suntem și despre ce vorbim”. 

Dacă privim drept „studiu de caz” ce s-a întâmplat în ultima lună în online datorită (sau poate că e mai corect să spun „din cauza”) alegerilor prezidențiale și parlamentare, pare că „brain rot” ne descrie perfect. Cu toții am fost lipiți de social media și presa online în ultimele săptămâni – scroll după scroll pentru noi informații, pentru alte update-uri asupra situației, citind zeci de articole și postări. Screen time-ul meu a crescut cu cel puțin 50%. Nu e de mirare că după anularea turului doi majoritatea am ajuns la concluzia că suntem în burnout de la atâtea ore petrecute în fața ecranelor. 

Rețelele sociale au devenit un mediu omniprezent în viața noastră, având atât aspecte pozitive, cât și negative. Dacă pe de o parte acestea ne conectează și ne informează, pe de altă parte ele pot deveni o sursă de stres și anxietate, amplificând compararea socială și presiunea de a ne conforma anumitor standarde. În România, studiile arată o creștere a anxietății și stresului în rândul adolescenților și tinerelor generații, care sunt adesea expuși la idealuri nerealiste și imagini filtrate ale realității pe rețelele sociale.

Consumul atât de mare de social media vine și într-o oarecare măsură din frică – fear of missing out (FOMO). Teama că nu vom fi la curent cu ultimele noutăți sau trenduri, indiferent că este vorba de evenimente sociale, știri sau chiar conținut viral pe rețelele sociale, contribuie la consumul compulsiv de informație. Această frică de a rata ceva ne determină să petrecem ore întregi pe platforme precum Instagram și TikTok, chiar și atunci când nu este vorba de un conținut care să ne aducă plusvaloare. La rândul ei, FOMO poate alimenta anxietatea și poate duce la o dependență digitală crescută. Acest comportament perpetuează fenomenul „brain rot”, deoarece fără să ne dăm seama devenim captivi într-un ciclu constant de consum de conținut superficial, doar pentru a se asigura că nu suntem lăsați în urmă. FOMO face ca mințile noastre să fie mereu preocupate de ce s-ar putea să pierdem, reducând concentrarea pe activitățile cu adevărat importante.

„Brain rot” este o expresie care reflectă o realitate dureroasă, dar necesară în discuțiile despre consumul de social media, dar și sănătatea mintală în era digitală. Ne putem aștepta de la 2025 la prevenirea acestui fenomen și promovarea unui consum responsabil de conținut online printr-o educație digitală serioasă?   

Oana-Maria Ioniță este social media manager, Ziarul Financiar, BUSINESS Magazin, După Afaceri