Explozia pieței suplimentelor alimentare, văzută de doi antreprenori: "Dacă s-ar respecta regulile, jumătate dintre concurenți ar dispărea"

„Nu ne-am dorit niciodată și nici nu ne dorim să dăm boomuri. Nu vrem să investim pe termen scurt și să scoatem profit tot pe termen scurt.“ Așa rezumă cei doi antreprenori ultimul deceniu în care au dus afacerea Secom de la zero la 107 angajați și vânzări de peste 10 milioane de euro pe an din importul și distribuția de suplimente alimentare.

Cei doi au intrat în business încă din studenție, când s-au și cunoscut, și au decis să construiască îm-preună o afacere, ajunsă astăzi la o cotă de piață de circa 5%. Au contactat producătorii din Statele Unite ale Americii și alte țări și au adus în România tratamente complementare, menite să sprijine terapia pentru pacienții cu probleme de sănătate. „Suntem prima companie din România care a adus pe piață ciupercile medicinale și alte ingrediente unice și ne-am extins an de an portofoliul aducând produse pe care piața nu le avea.

În 2004, piața știa doar de echinacee, propolis, păpădie“, spune Lucia Costea. Din 2008, Secom a dez-voltat o echipă de reprezentanți medicali care să promoveze produsele din portofoliu la medici și farma-ciști, dat fiind că informațiile despre suplimentele alimentare importate de companie lipseau, la fel ca și cererea. Cei doi nu sunt interesați de exit, deși admit că fondurile de investiții i-au căutat în ultimii ani ca să afle dacă ar ceda parțial sau total businessul.

Lucia și Andrei vorbesc deschis despre felul în care și-au dezvoltat afacerea pe o piață cu reguli dis-cutabile și în care cei mai mulți rivali au depășit demult limitele competiției corecte. În prezent, suplimen-tele care au în componență doar vitamine și minerale primesc pentru punerea pe piață un aviz de la Ministerul Sănătății, însă cele care conțin cel puțin o plantă în compoziție sunt avizate de Institutul de Bioresurse Alimentare, aflat în subordinea Ministerului Agriculturii. „Oferta din piață este mult mai mare față de 2008 și a explodat nu neapărat pe seama cererii consumatorului, ci pe baza unor observații ale diverselor companii că ar fi un sector care s-ar dezvolta.

Doar că, în România, cererea nu s-a dezvoltat în același ritm cu oferta“, spune Andrei Costea. În ciuda stocului de produse existent în farmacii și pe internet, consumatorul român privește circumspect anumite suplimente și efectele rapide promise de către producătorii acestora. „Fitoterapia și industria suplimentelor alimentare erau până nu demult asociate cu practici dubioase, populare, de vrăjitorie. Nu am auzit vreo știre pozitivă despre piața asta.

Mulți încearcă să fure prin practici înșelătoare sau alte practici comerciale incorecte. Am văzut reclame care promit că vor crește imunitatea de două ori, lucru care este imposibil.“ Legislația permisivă și lipsa unor instrumente clare de reglementare și de monitorizare sunt, potrivit antreprenorilor, un obsta-col general în dezvoltarea acestei piețe. „În capsula respectivă puteți pune și pământ sau iarbă de la noi din curte și apoi să o vindeți în mii de farmacii.

Pe baza acelui produs, teoretic, se elaborează documente de laborator cu care mergeți la Institut (de Bioresurse Alimentare – n.r.), loc în care nimeni nu îl verifică, ci se validează doar documentele. Iar de mâine îl puteți vinde. Chiar și ei sunt supărați că nu pot face mai mult, însă asta e legea.“ Vidul legislativ a făcut ca piața românească a suplimentelor alimentare să fie dominată de sute de produse vândute cu sloganuri mincinoase, unele neavizate sau avizate ilegal, dar și de produse avizate legal dar care conțin alte substanțe decât cele pentru care s-a obținut avizul.