Exodul medicilor în străinătate, o hemoragie pe care pandemia o face mortală pentru Europa de Est. „Cred că există o psihoză printre doctori că această boală îi poate distruge.”

Ceea ce actuala criză de sănătate scoate în evidență nu doar în Bulgaria, cea mai săracă economie din Europa Centrală și de Est, ci în întreaga regiune, este o lipsă acută de personal medical. Subfinanțarea timp de zeci de ani a sistemelor de sănătate, mirajul sau oportunitățile unei vieți mai bune în Occident și circulația liberă a forței de muncă în Uniunea Europeană au creat în Bulgaria, România, Ungaria, Polonia și chiar și în Cehia o hemoragie de medici și de personal medical instruit care acum a devenit mortală.

După unele estimări, din Bulgaria pleacă între 250 și 300 de doctori în fiecare an pentru a lucra în străinătate. Deutsche Welle scrie că numărul de doctori care părăsesc Bulgaria anual pentru a lucra în Occident este de 450. Numărul de asistente medicale s-ar situa la 1.000. Polonia, cea mai mare economie est-europeană, și-a pierdut cel puțin 7% din doctori și asistente medicale din cauza migrației pentru un salariu mai bun în perioada 2004-2014, potrivit Euronews. Exodurile din toată regiunea au fost exacerbate de ultima criză financiară globală. Din 2007 și până în 2018, circa 45.000 de medici și personal medical calificat din Bulgaria și România au aplicat pentru certificate care le permit să muncească în afara țării. În aceeași perioadă, 14.000 de doctori români și aproape 50.000 de asistente medicale au lăsat sistemul medical național pentru a lucra în altă parte.

Nu doar oportunitățile de muncă mai bune din străinătate îi fac pe doctori să plece. Ei lasă în urmă și sisteme de sănătate disfuncționale în care personalul lucrează adesea peste program și, în multe cazuri, fără echipamente și provizii medicale de bază. Gergana Georgieva, medic internist în vârstă de 33 de ani, a plecat din Bulgaria în 2012 după ce a absovit facultatea de medicină și a ales să-și facă rezidențiatul în Germania.

„Pe atunci, absolvenții de facultate trebuia să aștepte și doi ani pentru a căpăta un post de rezident”, a povestit ea. În Germania a primit 2.500 de euro pe lună în timpul specializării, în timp ce în Bulgaria salariul era de doar 200 de euro pe lună. Din punctde vedere profesional, ea nu are niciun motiv să se întoarcă în țara natală. În Ungaria, în urmă cu câțiva ani doctorii și asistentele medicale protestau în stradă față de condițiile în care lucrează și salariile pe care le primesc.

Acum, în Bulgaria Covid-19 răpune medici – Hubcev, Julian Stamatov, Nelly Pandova, Borislav Ivanov, Iliana Todorova-Ivanova, Dimitrinka Raleva, Ivelin Markov, Musa Vakliuov, Emil Vakliuov, Marin Marinov, Milan Purvanov, Assen Senkov, Petranka Lișkovska. Despre Hubcev, un coleg de-al său a povestit că avea o sănătate de invidiat și că „putea să se ducă să joace fotbal după ce termina o operație de 10 ore”. De la postul național de televiziune bulgarii au aflat că doctorul a primit toate tratamentele cunoscute pentru Covid-19 și că nu se știe cum a fost infectat. Colegii cred că a fost vorba de un pacient iresponsabil. Hubcev, șeful secției de obstetrică și ginecologie a Spitalului din Universitar din Burgas, a murit pe 17 octombrie. Pe 19 octombrie, Bulgaria a celebrat „Ziua doctorului”. Pierderea unui medic specialist poate fi tragică pentru unele spitale bulgare. Singurul pneumolog din spitalul municipal din micul oraș Aytos, din estul țării, a fost tratat pentru Covid-19 în propria sa unitate, unde paturile din secția de infectați cu coronavirus erau ocupate la mijlocul lunii octombrie aproape toate. În zilele bune, doctorul avea grijă de ceilalți pacienți, scrie The New York Times. Un alt spital de stat, cel din orașul Goțe Delcev, și-a pierdut singurul anestezist în septembrie din cauza Covid-19. Secțiile de Covid ale spitalului general din orașul Dobrici nu aveau la începutul lunii octombrie nici un medic specialist în boli infecțioase sau pneumolog. De pacienții infectați se ocupau gastroenterologii din spital. Printre pacienții grav bolnavi de Covid se număra o asistentă medicală principală. Procuratura regională din Dobrici a lansat între timp o anchetă privind funcționarea spitalului în condiții de pandemie.

În iulie, creșterea numărului de pacienți cu Covid a adus într-o situație absurdă unul dintre spitalele municipale din Plovdiv – „Sf. Mina”: un singur medic și două asistente îngrijeau persoanele infectate zi și noapte. Oamenii epuizați au cerut ajutor colegilor lor.

„Situația critică a apărut după refuzurile în masă și reticența unei mari părți a personalului de a-și asuma responsabilitatea”, a explicat atunci conducerea spitalului. Refuzurile au fost motivate prin documentație medicală adecvată – vârsta personalului este esențială pentru munca într-o astfel de structură. Șeful secției de cardiologie consideră că medicii refuză să lucreze în secțiile de Covid din cauza „impactului psiho-emoțional negativ, deoarece există teama de contact cu pacienții cu COVID-19. În plus, personalul nostru este destul de bătrân. Cred că există o psihoză printre medici că această boală îi poate distruge.”

Recent, spitalele din capitala Sofia și din alte câteva orașe bulgare au solicitat ajutor deoarece o parte semnificativă din personalul lor medical este suprasolicitată sau infectată cu SARS-CoV-2. În doar o singură zi 45 de medici din Bulgaria s-au infectat. „Majoritatea medicilor care luptă împotriva pandemiei în prima linie sunt suprasolicitați, unii sunt bolnavi. Avem nevoie de ajutor”, a declarat ministrul sănătății Kostadin Angelov. Aceste comentarii subliniază o realitate înfricoșătoare din sistemele de sănătate din întrega Europă de Est. În Ungaria, Peter Almos, vicepreședintele Colegiului Medicilor, spune că o problemă majoră este că medicii cu vârste de 40-50 de ani, care au cea mai mare experiență și își pot pregăti colegii, lipsesc. „Pleacă din țară și nu se mai întorc.“ Cei rămași sunt tineri neexperimentați sau medici și asistente cu vulnerabilitate ridicată la Covid din cauza vârstei înaintate. Ungaria are mai multe resurse decât Bulgaria, iar guvernul maghiar a comandat 16.000 de ventilatoare pentru respirat. Astfel, despre Ungaria se poate spune că are echipament sufficient pentru a face față noului val al pandemiei. Însă cu doar 2.000 de medici pregătiți pentru terapie intensivă, acolo unde este cea mai mare nevoie de personal în această pandemie, și cu tot atâtea asistente, sistemul de sănătate al Ungariei nu are personal suficient pentru a opera noul echipament, avertizează Almos. În Ungaria, circa 1.200 de medici își iau rezidențiatul în fiecare an. Însă doar în 2018 circa 900 au emigrat, în condițiile în care, după cum explică Almos, medicii rezidenți și cei specialiști câștigau mai puțin decât casierii de la Tesco, un lanț de retail. Guvernul bulgar a cerut ajutor de la medicii care practică în afara spitalelor, precum și studenților la medicină. În Cehia, Milan Kubek, președintele Colegiului Medicilor, a făcut apel la medicii cehi care lucrează în străinătate să se întoarcă acasă pentru a-și ajuta țara să treacă peste criza din sectorul medical. Cehia este cea mai matură economie din regiune. Colegiul medicilor de acolo a avertizat la începutul lunii octombrie că numărul de doctori și asistente infectate crește rapid. Calculele unei echipe formate din mulți oameni de știință cehi – printre care epidemiologi, virusologi și microbiologi – arată că numărul de victime ale pandemiei ar putea urca de la 2.500 pe 27 octombrie la 15.000 până la Crăciun. Ei au lansat un apel la responsabilitate numit „Salvați Republica Cehă”. Covid-19 a devenit în Cehia a doua cea mai mare cauză de deces. Colegiul Medicilor a atenționat că numărul de angajați din facilitățile medicale infectați ar putea crește de la 5.500 la mijlocul lunii octombrie la 40.000 în doar o lună.