Execuția bugetului general consolidat: deficit de 1,71% din PIB, în scădere față de anul trecut

Execuția bugetului general consolidat în primul semestru al anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 23,51 mld lei, în scãdere fațã de deficitul de 33,81 mld lei înregistrat la aceeași perioadã a anului 2021.

Exprimat ca procent din PIB, deficitul bugetar a înregistrat o scãdere cu 1,15 puncte procentuale pe primele șase luni ale anului 2022 fațã de aceeași perioadã a anului 2021, de la 2,86% din PIB la 1,71% din PIB.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 216,70 mld lei în primul semestru al anului 2022, cu 22,9% peste nivelul încasat în perioada similarã a anului trecut. Evoluția favorabilã a acestora fost influențatã preponderent de avansul veniturilor din TVA, venituri nefiscale, alte impozite și taxe pe bunuri și servicii și contribuții de asigurãri, potrivit MFP.

„Încasãrile din impozitul pe salarii și venit au totalizat 16,93 mld lei în prima jumãtate a anului, consemnând o creștere de 18,4% (an/an), susținutã de sporul încasãrilor din declarația unicã (+40,2%), impozitul pe dividende (+36,7%), respectiv impozitul aferent pensiilor (+28,5%). Totodatã, veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 10,9%, sub evoluția fondului de salarii din economie (+11,8%). Contribuțiile de asigurãri au înregistrat 68,46 mld lei în primele șase luni, în creștere cu 9,7% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe salarii, evoluția este inferioarã dinamicii fondului de salarii. Încasãrile din impozitul pe profit au însumat 10,76 mld lei în primele șase luni, consemnând o creștere de 27,5% (an/an), susținutã atât de avansul încasãrilor din impozitul pe profit de la agenții economici (+1,7 mld lei), cât și de impozitul pe profit virat de bãncile comerciale (+0,6 mld lei). Încasãrile nete din TVA au înregistrat 45,50 mld lei în primul semestru, în creștere cu 26,6% (an/an), în timp ce restituirile de TVA au consemnat un nivel de 12,46 mld lei în primele șase luni (+2,0% an/an). Dinamica veniturilor din TVA a fost influențatã preponderent de evoluția favorabilã a bazei macroeconomice relevante”, transmite Ministerul Finanețelor.

Veniturile din accize au însumat 16,64 mld lei în ianuarie-iunie, consemnând o creștere de 0,7% (an/an), determinatã de avansul încasãrilor din accizele pentru produse energetice cu 3,3% susținut atât de creșterea consumului de carburanți fațã de aceeași perioadã a anului trecut, cât și de majorarea accizei cu 3,6% începând cu 1 ianuarie 2022.

Alte impozite și taxe pe bunuri și servicii au totalizat 9,25 mld lei în prima jumãtate a anului, înregistrând un avans semnificativ fațã de anul precedent (+7,0 mld lei), preponderent pe seama încasãrilor suplimentare din sectorul energetic.

Veniturile nefiscale au însumat 21,25 mld lei în ianuarie-iunie, consemnând o creștere de 62,7% (an/an), susținutã de avansul veniturilor din proprietate dividende, redevențe petroliere și vãrsãminte din veniturile nete ale BNR. De asemenea, nivelul veniturilor nefiscale este determinat și de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de serã, potrivit prevederilor art.10, din Ordonanþã de urgenþã a Guvernului nr. 115/2011.

Sumele rambursate de Uniunea Europeanã în contul plãților efectuate și donațiile au totalizat 14,89 mld lei în primele șase luni, în creștere cu 19,4% (an/an).

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumã de 240,2 mld lei au crescut în termeni nominali cu 14,3% comparativ cu aceeași perioadã a anului precedent. Exprimate ca procent din PIB, cheltuielile pe primele șase luni ale anului 2022 au înregistrat o scãdere cu 0,28 puncte procentuale fațã de aceeași perioadã a anului 2021, de la 17,78% din PIB la 17,50% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 58,33 mld lei, în creștere cu 4,7% comparativ cu aceeași perioadã a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintã un nivel de 4,2% din PIB, cu 0,5 puncte procentuale mai mici fațã de aceeași perioadã a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 31,98 mld lei, în creștere cu 16,4% comparativ cu aceeași perioadã a anului precedent. O creștere se reflectã la bugetele locale, respectiv 21,2% comparativ cu aceeași perioadã a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurãri sociale de sãnãtate de 11,0%.

Cheltuielile cu asistența socialã au fost de 87,88 mld lei în creștere cu 16,8% comparativ cu aceeași perioadã a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socialã a fost influențatã, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2022, a punctului de pensie cu 10%, respectiv de la 1.442 lei la 1.586 lei, a nivelului indemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimã) de la 800 lei la 1.000 lei, de acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei, astfel încât toți cei care se încadreazã în aceastã categorie sã aibã un venit de 2.200 de lei, în luna ianuarie 2022, precum și de acordarea celei de-a 13-a indemnizaþii pentru persoanele cu dizabilitãþi.

Totodatã, se reflectã majorarea alocației de stat pentru copii, astfel, alocația de stat pentru copii crește, începând cu 1 ianuarie 2022, la 600 de lei pentru copiii în vârstã de pânã la 2 ani sau pânã la 3 ani, în cazul copilului cu handicap.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 5,64 mld lei, în principal, aceastã sumã reprezintã subvenții pentru transportul de cãlãtori, pentru sprijinirea producãtorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electricã și gaze naturale al consumatorilor noncasnici pentru sezonul rece 2021-2022.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeanã aferente agriculturii) au fost de 16,08 mld lei, cu 16,9% mai mari comparativ cu primele șase luni ale anului precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 21,01 mld lei. Se observã o creștere a ponderii investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 57,02% din totalul cheltuielilor pentru investiții.