Europa va fi supusă unui test: mutarea focusului și pe piețele de capital pentru diversificarea surselor de finanțare
Europa, dominată și dependentă de secole de finanțarea bancară, urmează să fie supusă unui test de schimbare de paradigmă: mutarea focusului și pe piețele de capital pentru diversificarea surselor de finanțare și chiar realizarea unei uniuni a piețelor de capital. Un model de inspirație americană, care se dorește a fi adaptat pe meleaguri europene. România - cu un sistem bancar care finanțează în…
Europa și SUA au acum structuri de finanțare diferite. În Europa, băncile comerciale sunt cel mai mare finanțator al economiei, în timp ce în SUA piețele de capital finanțează în proporția cea mai mare economia. Gradul mai ridicat de dependență de creditarea bancară vulnerabilizează economia europeană, în special IMM-urile, atunci când împrumuturile bancare se contractă, așa cum s-a întâmplat în timpul crizei financiare.
În Europa, finanțarea pe baza pieței de capital este relativ subdezvoltată comparativ cu alte regiuni, cum ar fi SUA, iar piețele de capital sunt în continuare fragmentate și sunt organizate după criterii naționale. Gradul de integrare a piețelor financiare la nivelul întregii UE a scăzut de la declanșarea crizei, băncile și investitorii retrăgându‑se pe piețele naționale, după cum au constatat experții de la Comisia Europeană. Acum, Europa dorește ca piețele de capital să joace un rol mai important în canalizarea finanțării către economie, ceea ce presupune identificarea și înlăturarea barierelor în calea liberei circulații a capitalurilor între investitori și cei care au nevoie de finanțare, după cum scrie în „Cartea Verde” privind crearea unei uniuni a piețelor de capital.
Libera circulație a capitalurilor a fost unul dintre principiile fundamentale care au stat la temelia Uniunii Europene, însă, la peste cincizeci de ani de la Tratatul de la Roma, această viziune nu a devenit pe deplin realitate. Planul de acțiune privind înființarea uniunii piețelor de capital (CMU) va fi publicat de Comisia Europeană în luna septembrie, iar cel mai mult ar putea să beneficieze în urma implementării acestui proiect companiile și investitorii din țările care nu au piețe de capital dezvoltate, după cum a afirmat recent, la Bruxelles, Jonathan Hill, comisarul european responsabil pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de capital. Astfel, piața unică va crea condițiile pentru libera circulație a capitalului către antreprenorii care au potențial de creștere, indiferent unde sunt aceștia localizați.
Piețele de capital s-au extins în UE în ultimele decenii, capitalizarea totală a pieței de valori din UE fiind de aproximativ 8,4 miliarde de euro (în jur de 65 % din PIB) comparativ cu 1,3 miliarde de euro în 1992 (22% din PIB). Valoarea totală a titlurilor de creanță în curs depășește 20 miliarde de euro (171% din PIB), în comparație cu 4,7 miliarde de euro (74% din PIB) în 1992. Cu toate acestea, față de alte țări, piețele sunt în continuare slab dezvoltate. Piețele bursiere din SUA sunt de două ori mai mari decât cele din UE (ca procent din PIB), iar cele din Elveția sunt de trei ori și jumătate mai mari decât în UE.
În prezent, companiile europene depind foarte mult de bănci și se bazează puțin pe piețele de capital. Europenii dețin circa 20% din active în instrumente financiare non-bancare (fonduri de investiții, acțiuni, obligațiuni), în timp ce americanii dețin astfel 65% din active. Potrivit unei estimări a Comisiei Europene, dacă piețele de capital de risc din UE ar fi fost la fel de dezvoltate ca cele din SUA, între 2008 și 2013 companiile ar fi beneficiat de fonduri suplimentare în valoare de 90 miliarde de euro.
Odată cu izbucnirea crizei financiare mondiale băncile centrale au fost în prima linie și au aplicat măsuri excepționale, neconvenționale și nerecomandate de manual, dntre care unele nici nu au existat înainte, fiind inventate pe parcursul crizei. Băncile centrale au relaxat rapid și semnificativ politica monetară reducând dobânzile‑cheie, extinzând gama de garanții eligibile și a maturității ofertei de lichiditate. Având în vedere structurile financiare diferite, Europa s-a concentrat în criză pe băncile comerciale și pe capacitatea lor de a finanța economiile, în timp ce SUA s-a concentrat pe lichiditatea și pe funcționarea piețelor. În pofida dobânzilor reduse, băncile comerciale au restricționat creditarea și nu au finanțat economiile.