Europa ridică presiunea asupra Kremlinului și pregătește un nou val de sancțiuni care testează rezistența Moscovei. Pachetul are în vizor și state terțe, precum China și Kazahstan, acuzate că ajută Rusia să ocolească restricțiile

Uniunea Europeană pregătește un nou val de sancțiuni împotriva Rusiei, vizând bănci, companii energetice și rețele comerciale prin care Moscova reușește să ocolească restricțiile existente. Pachetul, al 19-lea de la începutul invaziei din 2022, ar putea include măsuri în premieră, precum restricții asupra sistemelor de plată și carduri de credit rusești, interdicții pentru bursele cripto și sancțiuni mai dure asupra comerțului cu petrol.

Surse diplomatice citate de Bloomberg au precizat că Bruxelles-ul intenționează să își coordoneze deciziile cu Washingtonul, o delegație de oficiali europeni urmând să ajungă în această săptămână în capitala americană. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat că „partenerii europeni trebuie să urmeze” exemplul american în creșterea presiunii asupra Moscovei. El a subliniat că SUA și UE discută inclusiv tarife secundare și sancțiuni care să forțeze prăbușirea economică a Rusiei, ca strategie de a determina Kremlinul să accepte negocieri de pace.

Președintele Donald Trump, deși a impus recent dublarea tarifelor pentru India la 50% din cauza achizițiilor de petrol rusesc, a evitat până acum sancțiuni directe împotriva Moscovei. Între timp, Rusia a reușit să își mențină fluxurile comerciale prin clienți precum India și să își procure componente critice din China și alte state terțe.

Noul pachet european vizează în mod explicit „flota fantomă” de petroliere folosită pentru a transporta petrol rusesc pe piețele asiatice, traderii de energie din țări terțe și chiar reasigurarea acestor nave. În plus, Bruxelles-ul ia în calcul eliminarea unor excepții de care încă beneficiază giganți precum Rosneft și Lukoil, dar și interdicții la export pentru bunuri și substanțe chimice cu utilizare militară.

O noutate majoră ar putea fi aplicarea „instrumentului anti-ocolire” al UE împotriva Kazahstanului, suspectat că redirecționează echipamente industriale către Rusia, echipamente folosite în producția de arme. Măsura ar fi o premieră și ar necesita dovezi solide, dar și acordul unanim al statelor membre.

De asemenea, se discută posibile restricții asupra vizelor, asupra porturilor care permit accesul navelor sancționate și chiar asupra serviciilor de inteligență artificială cu potențial militar.

UE se confruntă însă cu o dublă provocare: pe de o parte să mențină unitatea celor 27 de state membre, iar pe de altă parte să facă față reacției Rusiei, care a găsit până acum căi alternative pentru a-și continua comerțul. În același timp, Beijingul a devenit un furnizor esențial pentru industria militară rusă, în special prin dronele utilizate în atacurile asupra orașelor ucrainene, fapt care ar putea aduce companii chineze pe lista sancțiunilor europene.