Europa promite reforme, dar realitatea arată altceva: Doar 11% din planul Draghi pentru revitalizarea competitivității și economiilor europene a fost pus în aplicare, în timp ce SUA accelerează puternic în cursa dezvoltării

La un an după ce Mario Draghi a prezentat un set de 383 de recomandări menite să revitalizeze economia europeană și să redea blocului comunitar șanse în competiția globală cu SUA și China, bilanțul este dezamăgitor. Doar 11,2% dintre propuneri au fost implementate, arată un audit realizat de European Policy Innovation Council, un think-tank din Bruxelles.

Fostul premier italian avertiza în toamna anului 2024 că Europa se confruntă cu o „provocare existențială” și că riscă să piardă statutul de lider în tehnologiile emergente și în tranziția verde dacă nu accelerează reformele structurale. Însă, între promisiunile Comisiei Europene și realitatea din teren, decalajul rămâne mare.

Datele Eurostat confirmă tabloul sumbru: în trimestrul al doilea din 2025, economia SUA a crescut de opt ori mai rapid decât cea a Uniunii Europene. Între timp, Bruxelles-ul a reușit să facă pași mai ales în domenii „fără rezistență politică” – precum împrumuturile comune pentru apărare sau reducerea birocrației – însă reformele cu adevărat structurale au fost amânate.

„Nu putem vorbi de schimbări de joc până acum”, spune Marion Mühlberger, economist-șef la Deutsche Bank.

Oficialii europeni dau vina pe contextul geopolitic. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei, a fost nevoită să își împartă atenția între tensiunile comerciale cu Washingtonul, relația complicată cu administrația Trump și echilibrul fragil în raport cu China. Pe de altă parte, liderii naționali au refuzat să cedeze suveranitate în domenii cheie.

Crearea unei uniuni a piețelor de capital, armonizarea regulilor din piața unică și eliminarea barierelor pentru servicii – toate recomandări centrale din raportul Draghi – rămân blocate.

„Toată lumea e de acord pe hârtie că ar trebui să avem o singură lege europeană în loc de 27 de legi naționale. Dar când ajungem la guverne, apare opoziția”, admite Stéphane Séjourné, comisarul european pentru industrie.

António Costa, președintele Consiliului European, promite că summitul liderilor din octombrie va fi „un moment foarte important” pentru a relansa discuțiile despre uniunea piețelor de capital, euro digital și întărirea rolului internațional al monedei unice.

Între timp, Comisia a încercat să traducă principiile lui Draghi într-un „Competitiveness Compass”, axat pe achiziții comune de materii prime critice și pe relaxarea cerințelor de capital pentru bănci. Însă cele mai radicale idei – precum finanțarea comună pentru industrii strategice sau infrastructură – au fost evitate.

Von der Leyen a pus accent pe „simplificare și dereglementare”, dar unele inițiative au creat mai degrabă incertitudine decât claritate, spun analiștii.

„Poți să elimini tone de reglementări, dar dacă nu implementezi celelalte politici recomandate de Draghi, nimic nu se va schimba”, avertizează Sander Tordoir, economist la Centre for European Reform.

Pentru Bas Eickhout, lider al Verzilor în Parlamentul European, problema centrală nu este birocrația, ci lipsa de investiții masive:

„Europa are nevoie de capital pentru a rămâne relevantă. Altminteri, riscăm să devenim un spectator pe scena globală.”