Europa se pregătește de furtună, cu o multitudine de șocuri la orizont de pe urma războiului din Ucraina. Rusia distruge rute de transport și facilități de depozitare pentru grâul ucrainean, împingând în sus prețurile și amenințând să provoace foamete în întreaga lume, în special în Africa
Nori negri se strâng la orizont pentru Uniunea Europeană, blocul având în față o combinație unică de amenințări rezultând de pe urma războiului din Ucraina pentru a doua parte a anului, de la noi creșteri record ale prețurilor energiei, la…
Nori negri se strâng la orizont pentru Uniunea Europeană, blocul având în față o combinație unică de amenințări rezultând de pe urma războiului din Ucraina pentru a doua parte a anului, de la noi creșteri record ale prețurilor energiei, la scumpiri dramatice ale alimentelor și penurii, la pericole sociale și economice, notează Bloomberg.
Astfel, se previzionează mai întâi o vară plină de temeri și îngrijorări, urmată de o iarnă de suferință. Atenția se concentrează asupra modului în care raționalizarea energiei și ascuțirea presiunilor asupra costurilor de trai ar putea testa și mai mult răbdarea alegătorilor, dar și asupra vulnerabilității mașinăriei industriale a Germaniei în fața închiderilor în eventualitatea suspendării livrărilor de gaze.
Actuala realiniere din punct de vedere al securității europene, ce pune noi presiuni asupra finanțelor publice, și criza de energie din ce în ce mai intensă, reprezintă un teren nefamiliar ale cărui consecințe nu sunt clare încă pentru strategi și adviseri.
În primele sale proiecții de la invadarea Ucrainei de către Rusia, Comisia Europeană și-a redus perspectiva pentru scenariul de bază, anticipând că atât PIB-ul blocului, cât și al zonei euro va avansa cu 2,7% în acest an și cu 2,3% anul viitor, față de estimările de 4% și 2,7% din februarie.
Inflația este văzută la 6,1% în 2022 și 2,7% anul viitor, comparativ cu estimările anterioare de 3,5% și 1,7%. Vârful este întrevăzut în al doilea trimestru al acestui an.
„Invazia Rusiei provoacă suferință și distrugere nespuse, apăsând în același timp asupra redresării economiei europene“, a declarat Paolo Gentiloni, comisarul european pentru economie.
„Alte scenarii sunt posibile, în care creșterea ar putea fi mai redusă, iar inflația mai ridicată decât anticipăm astăzi“.
Războiul din Rusia și sancțiunile impuse drept urmare a acestuia au înnegurat perspectiva economiei mondiale trimițând prețurile energiei în creștere puternică și punând presiune asupra lanțurilor de aprovizionare deja afectate de pandemie. Zona euro este printre cele mai afectate regiuni din cauza dependenței de energia rusească și proximității față de conflict.
Într-un scenariu sever în care vor apărea perturbări serioase ale livrărilor de gaze naturale din Rusia, redresarea zonei euro de pe urma pandemiei aproape s-ar opri, în timp ce prețurile ar urca și mai rapid.
Economia zonei ar avansa cu aproximativ 0,2% în acest an, iar inflația ar depăși 9%. În 2023, creșterea ar fi cu un punct procentual sub nivelul din scenariul de bază.
Perturbarea livrărilor de gaze rusești rămâne un risc cheie, riscând să genereze penurii care ar putea împinge țări ca Germania, cea mai mare economie a regiunii, în recesiune. Comisia a propus deocamdată un embargo asupra petrolului rusesc, însă planul se lovește de opoziția Ungariei, determinându-i pe diplomați să analizeze o posibilă amânare.
În această săptămână, UE va propune măsuri de contracarare a crizei energetice. Iar mai târziu în această lună, o nouă decizie privind politicile fiscale naționale este așteptată să ducă la prelungirea suspendării limitelor asupra deficitelor agreate de bloc la începutul pandemiei.
În ceea ce privește criza energetică, UE ar putea plafona prețurile gazelor naturale pentru a evita costurile „insuportabil de mari“ generate de o posibilă limitare sau suspendare a livrărilor din partea Rusiei.
Printre cele mai mari pericole întrevăzute de comisie se numără posibila destabilizare a pieței alimentelor. Oficialii se tem că președintele rus Vladimir Putin ar putea transforma livrările de produse agroalimentare, îngrășăminte și energie într-o armă pentru a penaliza blocul.
Ministrul german al afacerilor externe Annalena Baerbock a acuzat Rusia că provoacă în mod deliberat o criză globală alimentară pentru a slăbi alianța internațională împotriva războiului din Ucraina.
Rusia distruge rute de transport și facilități de depozitare pentru grâul ucrainean, împingând în sus prețurile și amenințând să provoace foamete în întreaga lume, în special în Africa, a declarat Baerbock după reniunea G7 din nordul Germaniei.
În acest context, oficialii europeni consideră că reacțiile de politică economică lansate sunt dificil de calibrat.
Pe de o parte, pentru a combate inflația, Banca Centrală Europeană ar putea majora dobânzile în iulie, poate urcând peste zero către sfârșitul anului. O astfel de înăsprire a politicii monetare ar putea apăsa asupra creșterii, punând probabil și mai multă presiune asupra familiilor îndatorate.
BCE se află în fața „unei dileme foarte complicate“, declara recent Olli Rehn, fost comisar european pe probleme economice. „Avem în față un mediu economic foarte dificil“.
Între timp, la nivel național, nivelul susținerii bugetare este amestecat.
Oficialii europeni sunt îngrijorați de felul în care consecințele mai ample ale creșterii mai modeste i-ar putea influența pe alegători, având în minte modul în care protestele vestelor galbene au afectat primul mandat al președintelui francez Emmanuel Macron.
De asemenea, Italia și Spania, cele mai fragile dintre marile economii europene, au alegeri naționale anul viitor.