Europa la răscruce: Atacul fără menajamente al lui Donald Trump rupe frontul unit al UE, slăbește Bruxelles-ul și forțează liderii europeni să aleagă între demnitate politică și salvarea Ucrainei

Ofensiva politică lansată de Donald Trump împotriva Uniunii Europene a scos la iveală fisuri adânci în interiorul executivului comunitar și a pus liderii naționali pe poziții divergente, amenințând să paralizeze reacția Europei. Miza este uriașă: teama că o confruntare directă cu Washingtonul ar putea submina sprijinul vital pentru Ucraina, scrie Financial Times.

Trump a atacat frontal conducerea UE, catalogând-o drept „slabă”, și a prezentat o strategie de securitate care vorbește despre „cultivarea rezistenței” pe continent, o formulare ce trădează disprețul administrației sale față de instituțiile europene, percepute drept ostile intereselor americane și angajate într-o presupusă „sinucidere civilizațională”.

Atacul coordonat asupra Uniunii, declanșat luna aceasta și alimentat de critici vechi privind reglementările digitale, politicile de sustenabilitate și gestionarea migrației, a provocat un adevărat șoc la Bruxelles. Potrivit unor oficiali europeni, reacțiile din interiorul Comisiei Europene au fost marcate de confuzie și dezacord profund cu privire la strategia de răspuns.

Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a fost presată să evite orice replică dură în apărarea UE, într-o încercare de a calma tensiunile și de a păstra Statele Unite implicate în procesul de pace din Ucraina. În contrast, alți oficiali de rang înalt s-au declarat revoltați de tăcerea Bruxelles-ului în fața atacurilor repetate ale administrației Trump.

Această lipsă de reacție fermă a determinat unii lideri naționali să pună sub semnul întrebării rolul Comisiei ca principal canal de dialog cu Washingtonul. Astfel, unitatea tradițională a UE, care negocia cu SUA ca un bloc de 27 de state, începe să se fisureze.

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că, dacă Trump „nu poate relaționa” cu instituțiile europene (lucru „destul de evident”) atunci cooperarea ar putea continua direct cu statele membre, „Germania fiind, desigur, în prim-plan”. Potrivit unor surse citate de Financial Times, și alți lideri europeni iau în calcul discuții bilaterale directe cu președintele american, ocolind Bruxelles-ul.

Contextul este însă extrem de delicat. Negocierile de pace din Ucraina complică orice reacție dură la adresa lui Trump, în condițiile în care soarta Kievului depinde în mare măsură de menținerea unei relații funcționale cu SUA. În acest climat, UE pare constrânsă să înghită criticile, de dragul intereselor Ucrainei.

„Nu-i putem spune lui Zelenski: «Te-am sprijinit până acum, dar avem lucruri mai importante de făcut, precum regulile de sustenabilitate sau amenzile pentru rețelele sociale»”, a declarat unul dintre oficialii europeni.

Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski și secretarul general NATO, Mark Rutte, i-ar fi cerut recent Ursulei von der Leyen să nu-l critice public pe Trump, potrivit unor surse familiarizate cu discuțiile.

„Ne-am spus vara trecută că negociem trei acorduri diferite cu SUA: unul comercial, unul privind cheltuielile NATO și unul legat de sprijinul militar pentru Ucraina”, a explicat un lider european. „Ne-am amăgit. A existat mereu o singură negociere reală: menținerea Americii implicate în Europa.”

„Acum acest lucru este limpede; la fel de limpede ca absența unui răspuns european coerent”, a adăugat acesta.

Tensiunile sunt amplificate și de opoziția administrației Trump față de planul UE de a folosi activele rusești înghețate pentru a finanța un împrumut destinat Ucrainei. Lideri pro-Trump din Ungaria, Slovacia și Cehia se opun inițiativei, în timp ce Italia, Bulgaria și Malta s-au alăturat Belgiei în solicitarea unor „soluții alternative” din partea Comisiei Europene.