Europa sub greutatea unei crizei imobiliare care a dospit zeci de ani: victimele de calibru mare, dezvoltatori și fonduri de investiții, cad zgomotos, iar victimele mici, milioanele de familii plătitoare de chirie sau în căutarea unei locuințe, suferă în tăcere

Pe măsură ce dobânzile mari își fac efectul în economiile europene, iar crăpăturile de pe piețele imobiliare capătă dimensiuni de criză, apar și victimele de calibru mare, de la dez­voltatori la investitori. Acestea sunt compa­nii sau vechicule financiare, instrumente al căror scop este să producă venituri, profituri sau ran­da­mente. Însă pe lângă ele apar mult mai nu­me­roase victime mai mici: cetățenii care locu­iesc în chirie sau care vor să-și cumpere locu­ințe. Iar explozia chiriilor și creditele scumpe pentru locuințe cu prețuri exagerate fac ca o parte tot mai mare din veniturile familiilor și consumatorilor să devină captive în costurile cu locuința în loc să circule prin economie.

În iulie, primarul din Nürnberg sărbăto­rea montarea ultimei grinzi pentru acoperișul renovatei clă­diri Quelle, un simbol monu­mental al reconstruirii econo­mice a Germaniei din ruinele celui de-al Doilea Război Mon­dial, scrie Bloomberg. Moderni­zată cu spații pentru birouri, magazine și locuințe, o parte mare din complexul imobiliar gigant ar fi trebuit să se deschidă în 2024. Însă recent dezvoltatorul, Gerch Group, și-a cerut insolvența.

Inaugurarea Quelle este acum ceva nesi­gur. Este încă un șoc pe o piață imobiliară care crapă odată cu sfârșitul erei banilor ieftini. Cei vulnerabili se prăbușesc. Dezvoltatorii sunt cei în pericol iminent, cu toate că atenția inves­titorilor s-a îndreptat mai mult spre proprietarii de imobiliare, spre așa-numiții landlords, no­tează Bloomberg.

Atenția lor crescută este justificată. În Suedia, dobânzile mari creează presiuni intense pe uriașa companie de imobiliare Heimstaden Bostad (proprietar și dez­voltator), care ar avea un deficit de capital echivalent cu 2,6 miliarde euro. Această companie reprezintă cel mai mare pariu făcut de cel mai mare fond de pensii al Suediei, Alecta, care se clatină și sub lovitura dată de pierderile de 2 miliarde de dolari provocate de prăbușirea Silicon Valley Bank din SUA. Alecta are în admi­nistrare fonduri de pensii de aproape 100 de miliarde de euro.

Dacă nu reușește să-și acopere deficitul de capital, Heimstaden Bostad riscă să-și piardă ratingul bun, un instrument care facilitează accesul proprietarilor de imobiliare la finanțare de pe piețele de obligațiuni. Compania a ajuns în această situație deși le cere de ceva timp chiriașilor să plătească pentru dobânzile mai mari. Aici apare adevărata dramă a crizei de pe piața imobiliară. În Suedia, chiriile sunt nego­ciate de Uniunea Chiriașilor, iar anul acesta s-a ajuns la un acord cu proprietarii pentru o creștere de peste 4%, cea mai mare din ulti­me­le trei decenii. Suedia este una dintre cele mai bogate economii din Europa, dar și prețurile locuințelor sunt pe măsură.

De când au început să crească dobânzile, piața locuințelor este în scădere, iar peste acest lucru se suprapune o frânare brutală a numă­rului de locuințe construite. Rezultatul este agravarea unei penurii de spații de locuit și așa teribile. Dar chiriile exagerate, dobânzile mari și lipsa de ofertă de spații de locuit creează o criză de locuințe în multe alte părți ale Europei, după cum a observat Euronews. Chiriilor mai mari li se adaugă prețurile mai mari la alimente și întreținerea mai scumpă. Primele victime sunt cei mai vulnerabili, adică cei fără loc de muncă sau cu venituri mici. În aceste condiții cresc înghesuiala din gospodării și numărul oamenilor care ajung pe străzi.

De asemenea, victimele violenței domesti­ce ajung să fie pândite de riscuri mai mari. Euractiv scrie că în Paris, Lisabona și Berlin, toate orașe universitare, chiriile au ajuns la ni­veluri fără precedent, evoluție care reflectă presiunile puse pe piața chiriilor de impo­sibili­tatea de a cumpăra apartamente din cauza pre­țurilor care fac achiziția imposibilă. Despre această imposibilitate vorbește prăbușirea cu 23% a vânzărilor de imobiliare din al doilea trimestru din regiunea Paris. Este o criză care s-a copt în timp, sub ochii tuturor, în cele mai multe state europene.

În deceniul finalizat în 2022, în UE chiria medie a crescut cu 19%, iar prețurile locuin­țelor s-au dus în sus cu 47%, potrivit Housing Europe. Criza este de așteptat să se înrăută­țească. Spre exemplu, institutul de cercetare economică Ifi estimează că în Germania numărul de locuințe nou construite se va reduce cu 32% între 2023 și 2025.

În Polonia, care se confruntă cu una dintre cele mai severe penurii de locuințe din regiune, prețurile apartamentelor în cele mai aglomerate orașe au atins niveluri istorice. În Portugalia, numărul de tineri care locuiesc în propria locuință s-a înjumătățit în 20 de ani. Apartamentele se scumpesc încontinuu din 2014, iar cele mai mari creșteri de prețuri au fost observate anul trecut – peste 12%. Pe piață există și proprietari sau dezvoltatori care trebuie să vândă. Ei nu au altă cale decât să scadă prețurile. În UE, trimestrul doi a fost primul din ultimul deceniu cu scădere a prețurilor locuințelor. Dar este una marginală, de 1,1% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor Eurostat. În Marea Britanie, locuințele se ieftinesc în cel mai rapid ritm de după 2011. În iunie, în ritm anualizat, scăderea a fost de 2,6%. Marea Britanie are reputația de a fi locul din lumea dezvoltată unde este cel mai dificil de găsit o locuință decentă. În Grecia, scrie Kathimerini, prețurile au revenit la cotele de dinainte de criză, la nivelurile epocii de aur a imobiliarelor. Dar investițiile în locuințe sunt mici, costurile – cu creditul, cu întreținerea, cu eficientizarea energetică sau cu chiria – fiind prea mari. În unele cazuri, în Atena costurile cu locuința, excluzând întreținerea, sunt egale cu un salariu de 900-1.300 euro pe lună. La nivelul întregii țări, chiriile s-au majorat cu 37-42% între 2018 și 2022. Pentru acest an sunt așteptate noi creșteri, de 6-10%.