Euro sparge pragul psihologic de 1,20 dolari și revine la maximele ultimilor patru ani, pe fondul slăbirii dolarului, tensiunilor geopolitice și unei reorientări globale a capitalurilor

Euro a atins un nou prag simbolic în raport cu dolarul american, depășind nivelul de 1,20 dolari, un semn clar al revenirii în forță a monedei unice, pe fondul deteriorării accentuate a sentimentului față de dolarul american, scrie Reuters.

Aprecierea duce euro la cele mai ridicate niveluri din 2021 încoace și reflectă o combinație de factori economici, politici și geopolitici care au pus presiune pe moneda Statelor Unite. Nivelul de 1,20 dolari este cu atât mai important cu cât reprezintă o bornă psihologică majoră pentru traderi, într-un context în care euro a crescut cu aproximativ 13% anul trecut, cea mai bună performanță anuală față de dolar din 2017.

Pragul a intrat și în atenția oficialilor europeni după ce vicepreședintele Băncii Centrale Europene, Luis de Guindos, l-a indicat anul trecut drept un posibil „nivel dureros” pentru economie. Drumul până la această cotație nu a fost însă lipsit de volatilitate: euro s-a apropiat de 1,20 în luna septembrie, dar a pierdut ulterior teren, pe măsură ce dolarul a cunoscut o revenire temporară.

Cu toate acestea, față de minimele apropiate de paritate înregistrate în urmă cu aproximativ un an, moneda unică europeană a suferit întăriri constante, fiind susținută inclusiv de pachetele de stimulente fiscale adoptate la nivel european, cu Germania în rol de principal motor.

Din perspectivă istorică, nivelul de 1,20 dolari se află ușor peste media cursului euro de la lansarea sa în 1999, însă rămâne mult sub maximul de aproape 1,60 dolari atins în 2008, înainte de criza financiară globală.

Slăbirea dolarului are cauze bine cunoscute: confruntările repetate ale președintelui american Donald Trump cu aliații SUA pe teme comerciale, disputa privind Groenlanda și atacurile verbale la adresa Rezervei Federale au erodat încrederea investitorilor în moneda americană.

Cele mai recente câștiguri ale euro au fost amplificate și de speculațiile privind o posibilă intervenție coordonată a Statelor Unite și Japoniei pentru a limita deprecierea yenului, un scenariu care a pus presiune generalizată pe dolar. Întrebat marți dacă dolarul s-a depreciat prea mult, Trump a declarat că valoarea acestuia este „foarte bună”.

În paralel, eforturile Europei de a-și consolida securitatea și de a stimula creșterea economică pe termen lung, în special în Germania, precum și dorința investitorilor globali de a-și diversifica expunerea în afara dolarului au susținut moneda unică.

Există însă și efecte secundare. Un euro mai puternic face exporturile europene mai scumpe pe piețele externe, iar impactul ar putea începe să se reflecte în rezultatele financiare ale companiilor. Potrivit estimărilor Goldman Sachs, firmele din indicele STOXX 600 obțin aproximativ 60% din venituri din afara Europei, aproape jumătate dintre acestea provenind din Statele Unite.

Deocamdată, investitorii în acțiuni au trecut cu vederea impactul întăririi monedei, pe fondul unui context economic general mai optimist. Totuși, câștigurile companiilor europene sunt estimate să fi scăzut anul trecut, iar Barclays consideră că aprecierea euro a explicat aproximativ jumătate din revizuirile negative ale câștigurilor pe acțiune.

În mod tradițional, oficialii Băncii Centrale Europene sunt mai atenți la viteza și amploarea mișcărilor valutare decât la nivelul absolut al cursului. Cu toate acestea, saltul de circa 2% al euro înregistrat săptămâna trecută (cea mai mare creștere săptămânală din aprilie, când tarifele comerciale ample anunțate de Trump de „Ziua Eliberării” au provocat turbulențe globale) este puțin probabil să treacă neobservat.

Comparativ cu aprecierea bruscă din primăvara trecută, creșterea actuală, începută în vara anului trecut, a fost mai graduală, ceea ce ar putea tempera îngrijorările decidenților. Totuși, o continuare a aprecierii euro ar putea pune presiune descendentă pe prețurile importurilor, într-un moment în care BCE anticipează deja că va rata ținta de inflație de 2% atât în acest an, cât și în următorul.