Euler Hermes: BNR va începe probabil o înăsprire treptată a politicii monetare, prin oprirea relaxării cantitative și creșterea ratei dobânzii de referință, pentru a stopa creșterea inflației

Criza Covid-19 a afectat semnificativ economia locală, care în 2020 a înregistrat o contracție de minus 3,9% , dar, chiar dacă perioadele de supraîncălzire economică au cauzat anumite îngrijorări, România este o economie emergentă performantă, analiștii estimându-se  la o redresare puternică, pe scară largă, bazată mai ales pe cheltuielile de consum și investițiile fixe, arată o analiză realizată de Euler Hermes.

Astfel, creșterea economică este estimată la peste 7% în 2021 și peste 4% în 2022.

În același timp, deși riscurile inflaționiste sunt crescute pe fondul unor politici monetare în general slabe, politica monetară se bazează pe țintirea inflației în intervalul de 2,5% ± 1pp. Rata dobânzii de politică monetară a fost sub rata inflației, chiar și atunci când aceasta din urmă a fost peste intervalul țintă pentru cea mai mare parte a anului 2018-2019, pe fondul creșterii rapide, cu două cifre, a salariilor.

 În urma impactului sever pe care Covid-19 îl are asupra economiei, inflația a scăzut la începutul anului 2020 și a rămas în intervalul țintă până în primul trimestru al acestui an.

Pe fondul redresării și al creșterii prețurilor la energie, inflația a crescut la aproape 5% la mijlocul lui 2021, mult peste intervalul țintă.

Pentru a stopa această creștere, analiștii se așteaptă ca BNR să  înceapă o înăsprire treptată a politicii monetare, prin oprirea relaxării cantitative și creșterea ratei dobânzii de referință.

”Deși o creștere a dobânzii de referință din partea BNR în cadrul ședinței din octombrie nu este neapărat iminentă, ne îndepărtăm ușor de prognoza unei inflații cu caracter doar temporar. Ultimele evoluții în materie de prețuri ale materiilor prime la nivel global coroborate cu înrăutățirea indicatorilor macroeconomici din zona de îndatorare și de perturbările politice vor menține o presiune crescută asupra inflației. Astfel, în contextul diluării treptate a impactului pozitiv avut de măsurile de suport ale statului după momentul martie-iunie 2021 este posibil să asistăm la o creștere a numărului insolvențelor în perioada următoare. Avem în vedere companiile ce nu vor putea transfera către beneficiari mare parte din creșterile de costuri. Menținem o atenție crescută pentru sectorul serviciilor și al anumitor segmente din comerțul cu amănuntul offline – încă în refacere după criza de anul trecut, al construcțiilor – deși cu o evoluție favorabilă până acum, dar cu o volatilitate confirmată a cererii pe diferitele segmente, cât și al construcției de mașini și al componentelor aferente – unde revenirea cererii pare întârziată de lipsurile pe partea de semiconductori.”, declară Mihai Chipirliu, CFA, Risk Director Euler Hermes Romania.

Prognoza inflației rămâne ridicată, la peste 4% până la sfârșitul anului 2021 și de scădere graduală sub 3.5% pe parcursul lui 2022.

În opinia Euler Hermes, sunt totuși riscuri semnificative de înrăutățire a prognozei, în primul rând din cauza creșterii susținute a prețurilor materiilor prime și costurilor transportului internațional, întreruperilor continue ale lanțului de aprovizionare, înăspririi condițiilor de pe piața muncii, creșterii rapide a creditului intern, a deficitului de cont curent și a deprecierii substanțialăe a leului.

În ceea ce privește cursul de schimb, în ultimii ani, acesta a fost destul de stabil, deprecindu-se între -1% și -2% în medie pe an față de cursul din 2016. Cu toate acestea, BNR a intervenit frecvent pentru a preveni volatilitatea excesivă a valutei,  regimul oficial al cursului de schimb fiind  cel al unei flotări controlate.

Potrivit analizei, finanțele publice vor continua să se deterioreze și să devină un motiv de îngrijorare. Un puternic stimul fiscal prociclic a generat un deficit anual de -4,4% din PIB în 2019. Ca urmare a stimulilor fiscali, a garanțiilor de împrumut și a subvențiilor pentru IMM-uri, acest raport a crescut brusc la -9,2% în 2020.

Cu toate acestea, tendința descendentă a raportului datorie publică / PIB din ultimii ani s-a inversat, aceasta înregistrând o creștere la  47% în 2020 față de 35% din PIB în 2019.

Finanțele externe sunt un alt motiv de îngrijorare deoarece deficitul de cont curent a crescut constant de la 0,2% din PIB în 2014 la 5,1% în 2020. Analiștii se așteaptă ca în primul semestru al anului 2021 deficitul de cont curent să atingă valoarea de 6% din PIB.

Este de așteptat ca exporturile și importurile să se recupereze puternic la rate de creștere similare, astfel încât deficitele anuale ale contului curent să rămână peste procentul de 5% din PIB în 2021-2022. Un procent de 17% din deficitul din 2020 și 44% din cel înregistrat în prima jumătate a acestui an a fost finanțat prin investiții străine directe (ISD), mult sub nivelul așteptat de 75% și în scădere față de un maxim recent de 192% în 2016.

Acoperirea netă prin investiții străine a deficitelor va rămâne sub 50%, deoarece fluxurile de capital vor reveni treptat pe piețele emergente.

Împreună cu deficitele fiscale crescute acest lucru ar putea genera o creștere a nevoii de finanțare externă la niveluri critice. Mai mult, tendința descendentă a raportului datorie externă / PIB de la 77% din PIB în 2011 la 49% în 2019 s-a inversat. În 2020 raportul a ajuns la 58% și se preconizează că se va menține la un procent de peste 50% în următorii ani.