Euforia politică și economică s-a încheiat, urmează o perioadă extrem de complicată: inflația va fi mult peste așteptări, dobânzile vor crește, consumul și economia își vor reduce creșterea, iar PNRR vine cu condiții bugetare și fiscale dure înainte să vină banii

Pe lângă criza politică adusă de președintele Iohannis și alegerile din PNL, care ar putea să ducă la demiterea guvernului Cîțu în urma moțiunii de cenzură de marți, România se va confrunta și cu o perioadă extrem de complicată din punct de vedere economic, care va aduce măsuri fiscale și bugetare dure.

Ceea ce în vară părea o creștere temporară a inflației, se transformă acum într-o inflație permanentă, care va fi extrem de greu de redus fără măsuri monetare în forță ale Băncii Naționale.

Creșterea in corpore a prețurilor la energie și gaze a surprins pe toată lumea, nu doar în România, ci și în Europa. Această creștere este extrem de ridicată și începe să fie transferată în prețurile consumatorilor – persoane fizice și companii, dar și în prețul celorlalte produse, pentru că toată lumea folosește energie.

Dacă în vară BNR estima o creștere a inflației la 5,6% în acest an – decembrie 2021/decembrie 2020 -, peste prognozele de la începutul anului, mai mult ca sigur că și această țintă va fi spulberată de ceea ce se întâmplă în piață cu prețurile la energie, prețurile la utilități și prețurile din economie.

Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank, și-a revizuit ținta de inflație pentru acest an la 7,3%, cu mult peste ținta BNR, de 5,6%. După cum evoluează lucrurile, s-ar putea ca și această țintă să fie optimistă.

Banca Națională spera în vară ca, după puseul inflaționist din acest an, susținut de creșterea prețurilor la energie, lucrurile să se calmeze, iar anul viitor ținta de inflație să revină  spre 2,5-3,5%.

Tare mă tem că acest lucru va fi greu de obținut și probabil că BNR va lupta să țină inflația în frâu în intervalul 5-6% pentru anul viitor, anul acesta lupta pentru inflație fiind pierdută, având în vedere lebedele negre care tot apar.

Ca să nu sperie revenirea economică, BNR nu a crescut dobânda de politică monetară până acum, preferând să strângă șurubul pe piața interbancară. Dacă în vară ROBOR la 3 luni, indicatorul la care se uită toată lumea, era cotat la 1,47%, în ultimele două săptămâni el a urcat la 1,79%, depășind chiar dobânda penalizatoare a BNR, de 1,75%, nivel la care se pot împrumuta băncile. Dobânda oficială de politică monetară a BNR este 1,25%, iar întrebarea analiștilor nu este dacă va crește, ci de câte ori va crește, astfel încât să poată să influențeze scăderea inflației.

Problema este că această creștere a dobânzilor la lei va tempera creșterea economică, mușcând din resursele disponibile ale companiilor și persoanelor fizice.

Mai mult decât atât, creșterea inflației cu mult peste așteptări și așteptatele creșteri de dobândă ale BNR și pe piața interbancară au dus la creșterea randamentelor titlurilor de stat și a dobânzilor la care se împrumută Ministrerul Finanțelor. Spre exemplu, vineri, randamentul de tranzacționare pe piața secundară la titlurile de stat pe zece ani a urcat la 4,44%, față de sub 4% săptămâna trecută, ceea ce înseamnă o creștere de nu mai puțin de 10%, un procent foarte ridicat.

Pe lângă inflație, care crește peste tot în lume, investitorii penalizează și criza politică de la București, o criză absurdă, venită de nicăieri.

Dacă va mai ține mult această criză cu efecte asupra situației bugetare, s-ar putea ca agențiile de rating să schimbe perspectiva ratingului României de la stabil la negativ, ceea ce va aduce o atenție negativă asupra României.

Cursul de schimb leu/euro pare stabil, dar în cazul în care această criză politică nu se va rezolva, vom începe să vedem o presiune tot mai mare pentru creșterea cursului. Asociația Analiștilor Financiari – CFA – se așteaptă ca în următoarele șase luni cursul să crească la 5,0196 lei pentru un euro, iar în următoarele 12 luni la 5,0672 lei pentru un euro. Indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România începe deja să scadă, având în vedere valul patru al pandemiei și tot ce se întâmplă cu inflația și cu criza politică.

Deși și-a revenit mult mai repede decât așteptările, cu două trimestre în avans, economia duce în spate deficite mari – deficitul comercial, de peste 20 de miliarde de euro, cu impact asupra deficitului de cont curent, care va ajunge la 7% din PIB față de 5%, cât era un nivel acceptabil, din cauza deficitului bugetar de 7%, pe care premierul Cîțu, în loc să-l corecteze cu încasările bugetare suplimentare, l-a mărit cu încă 3 miliarde de lei la rectificarea bugetară. Alegerea lui ca președinte al PNL are și un preț, pentru că trebuie să dea drumul la bani în administrația locală, adică la cei care l-au susținut.

Economia a beneficiat de o revenire susținută a consumului după lockdown-ul din T2 2020. Lumea a dat drumul la cheltuieli din economii, din creditele luate de la bancă, dar și din creșterile salariale din ultimul an. Această euforie a consumului începe să se reducă și pe fondul veștilor privind creșterea prețurilor la utilități și a vremurilor grele care se anunță.

Ion Sturza, proprietarul elefant.ro, un mall online, spune că se simte deja o scădere a consumului: “Față de „bulimia“ de consum de anul trecut, a doua jumătate din 2021 a venit cu o temperare bruscă a apetitului de achiziții l Semnalul este clar, consumatorul este tot mai prudent, iar banii tot mai puțini, în contextul inflației, costurilor medicale aduse de pandemie sau al creșterii prețurilor la energie.”

Întreprinderile mici și mijlocii simt din plin incertitudinea din piață, iar nivelul de încredere începe să scârțâie, fiind la cel mai redus nivel din ultimii ani. Interesant este că nivelul de încredere mai are un pas și se apropie de nivelul din 2010, un an extrem de complicat, care s-a soldat cu celebra tăiere a salariilor de la stat cu 25%.

Pentru cei care nu știu, salariile întâi s-au redus în sectorul privat și după aceea la stat, ceea ce a afectat mulți ani de zile creșterea economică și refacerea încrederii populației ca să consume din nou.

În criza anterioară, România a înregistrat o ajustare macroeconomică ca în timpul unui război, în special de către sectorul privat, care a rămas fără resurse financiare și fără încasări din cauza reducerii consumului. Atunci economia s-a prăbușit, de la o creștere de 7% în anul 2008 la o scădere de 7% în 2009, după care au urmat trei ani de creștere economică aproape de zero.

Președintele Iohannis și premierul Florin Cîțu au sărbătorit cu șampanie aprobarea de către Bruxelles a celebrului program PNRR – Programul Național de Relansare și Reziliență – pentru România, în valoare de 29,2 miliarde de euro.

Ceea ce se spune mai puțin este că acești bani, care arată extraordinar pe hârtie, pot fi luați doar dacă guvernul îndeplinește anumite condiții. Iar aceste condiții bugetare și fiscale trebuie îndeplinite înainte de eliberarea banilor din granturi, care reprezintă jumătate din sumă. Cealaltă jumătate înseamnă împrumuturi care pot fi trase doar dacă se respectă echilibrul bugetar, adică guvernul reduce deficitul bugetar de la 7% din PIB spre 3% din PIB, nivelul care trebuie atins în anul 2024. Această reducere va fi greu de făcut dacă economia își încetinește creșterea. Rigiditatea bugetului, acolo unde pensiile și salariile care trebuie plătite înseamnă 90% din încasările statului, nu lasă loc de prea multe manevre.

Dan Vîlceanu, noul ministru al finanțelor, a început să pregătească terenul, aducând în discuție eliminarea facilităților fiscale de care beneficiază acum sectorul IT și de construcții, printre altele, facilități fiscale care înseamnă 3% din PIB. În condițiile în care guvernul Cîțu jură că nu va majora TVA-ul, încasări mai mari la buget nu pot să vină decât prin eliminarea facilităților fiscale de care beneficiază anumite sectoare.

Orice eliminare a unor facilități fiscale va aduce o critică extrem de publică din partea companiilor și angajaților care beneficiază de acest lucru, ceea ce va reduce și mai mult încrederea în guvern.

Măsurile și condițiile din PNRR nu vor putea fi aprobate și puse în aplicare fără ca guvernul să beneficieze de sprijin politic în Parlament, ceea ce nu este cazul guvernului Cîțu, aflat la nivel extrem de redus de încredere publică.

Ne așteaptă o toamnă și o iarnă extrem de complicate din punct de vedere politic și economic. Valul 4 al pandemiei este scăpat de sub control, ceea ce duce la restricții din ce în ce mai dure, care vor afecta și mai mult încrederea populației, dar și a companiilor în autorități, în guvern, și nu în ultimul rând, în președinte.