„Eu de ce nu am primit nimic?” Noua măsură pentru tineri ridică mai multe întrebări decât răspunsuri

Săptămâna trecută s-a vorbit despre faptul că România are cea mai ridicată rată a șomajului în rândul tinerilor potrivit datelor de la Eurostat, din 2024 (ce surpriză!, scriam despre asta chiar aici în 2023, în articolul editorial – „Pe tine ce te pasiona în copilărie și ce ai ajuns să faci?”), iar guvernul a venit repede cu cu Ordonanță de Urgență care modifică Legea Șomajului pentru tinerii care nu lucrează și nu urmează nicio formă de educație sau formare profesională, categorie cunoscută la nivel european drept NEET (Not in Employment, Education or Training). Măsura, denumită „Prima de Stabilitate”, ar urma să ofere un stimulent financiar celor care se angajează, pentru a-i ajuta să rămână activi pe piața muncii. Potrivit informațiilor publicate, sprijinul financiar ar urma să fie acordat timp de doi ani. În primul an, beneficiarii ar primi 1.000 de lei pe lună, în al doilea an suma ar crește la 1.250 de lei, iar în total sprijinul ar putea ajunge la aproximativ 27.000 de lei pentru fiecare beneficiar care rămâne angajat pe toată perioada programului. Autoritățile speră că stimulentul financiar va încuraja integrarea tinerilor pe piața muncii și va reduce numărul celor care rămân în afara activității economice, într-un context în care multe sectoare se confruntă cu deficit de forță de muncă. Dincolo de faptul că mi se pare o soluție discriminatorie față de generațiile anterioare (eu de ce nu am primit un astfel de stimulent?), cred că este și o soluție ineficientă, în contextul în care guvernul își propune să trateze efectele unui sistem educațional deficitar, nu cauza, respectiv modul în care se face educația în România și, după cum scriam mai de mult, modul în care sunt percepute anumite meserii din țara noastră, dar și felul în care tinerii își aleg disciplinele pe care să le studieze. Noi scriem de ani întregi despre lipsa de congruență între nevoile companiilor și felul în care tinerii se pregătesc pentru realitate – dar, iată, suntem surprinși în continuare de această nepotrivire, care se vede, evident, în șomaj, chiar în condiții economice relativ normale, fiindcă vorbim despre anul 2024. Poate nu sunt în măsură să emit idei de salvare a angajabilității tinerilor, însă cred că este logic să ne uităm cum stau lucrurile în cazul țării care conduce clasamentul din acest punct de vedere și are cel mai mic procentaj de șomaj în rândul tinerilor. Germania are o rată a șomajului în rândul tinerilor de aproximativ 6–7%, cea mai scăzută din Europa, și nu a ajuns aici prin bani dați „gratis” doar ca tinerii să își găsească un job sau ca firmele să îi angajeze.  Răspunsul a fost construit în jurul sistemului dual de educație, unul dintre cele mai vechi și mai stabile mecanisme de integrare profesională din Europa. În loc să stea ani întregi doar în bănci, o mare parte dintre elevi intră încă din liceu sau după absolvire într-un sistem de ucenicie plătită, unde îmbină cursurile teoretice cu munca într-o companie – și eu cunosc un caz concret al unei fete, din aceeași generație cu mine, care a intrat într-un astfel de program în cadrul Siemens, iar 20 de ani mai târziu este în aceeași companie, având un rol de management. Dar înainte și-a făcut un credit pentru studii – iar de banii pe care i-a primit în internship s-a folosit pentru a plăti o parte din acesta. În acest model, statul nu plătește subvenții masive pentru angajare, ci investește în instituții, standarde și parteneriate între școli, camere de comerț și companii. Firmele sunt parte din sistem, nu doar beneficiari ai lui. Ele contribuie la definirea curriculei, oferă locuri de practică și, de multe ori, păstrează absolvenții în echipele lor. De aceea, Germania nu are doar un șomaj juvenil scăzut, dar și un deficit mai mic de competențe și o economie industrială stabilă. Meserii precum tehnician, mecanic industrial, operator de echipamente sau specialist IT sunt văzute ca opțiuni de carieră respectate, nu ca alternative de rezervă. Tot în 2023 scriam și că Germania se uită foarte de timpuriu la abilitățile copiilor – astfel încât să fie ghidați spre ce li se potrivește: am citit că viitorul lor este stabilit încă de când ei au 9-10 ani, iar decizia referitoare la cariera lor se bazează pe scoruri la teste, medii obținute în școală, interviuri, recomandări ale profesorilor, influență parentală, cât și previziuni ale guvernului referitoare la joburile de care va fi nevoie în viitor. Poate este un pic extrem să îți stabilești cariera de la 10 ani, dar cu siguranță este mult mai bine decât să primești bani „gratis” la 20.   

Germania are una dintre cele mai scăzute rate ale șomajului în rândul tinerilor din Europa, de aproximativ 6–7%, datorită sistemului dual de educație, care combină studiile cu munca în companii și facilitează tranziția directă de la școală la piața muncii.

Ioana Matei este Editor-Șef Business Magazin