Este sfârșitul Made in Europe aproape?

De la producători de sticlă, la fabrici de hârtie, industriile euro­pene se chinuie să supraviețuiască. Germania, cea mai mare economie europeană, coboară pe unul din ulti­mele locuri într-un clasament al eco­nomiilor industriale după atractivi­tate ca locație de investiții. În tot acest context, Franța propune o schimbare radicală a abordării UE referitoare la impulsionarea indus­triei proprii.

Costul energiei, împins la nive­luri record în 2022 de invadarea Ucrainei de către Rusia și închiderea de către aceasta a unor gazoducte vitale, a devenit insuportabil pentru mulți producători europeni în lupta acestora pentru a rămâne competi­tivi. În același timp, un vast pachet de subvenții americane pentru industria verde îi șochează și nemulțumește profund pe oficialii UE, care văd SUA, un presupus aliat, ca ademe­nind companiile să se relocheze peste Atlantic, scrie Politico.

Criza energiei este resimțită acut de sectoarele mari consumatoare, însă în fața competiției economice în creștere constantă venită din partea Chinei și acum a Statelor Unite din ce în ce mai protecționiste, liderii eu­ro­peni avertizează în mod deschis cu privire la un val de dezindustrializare care va lovi toate sectoarele manu­fac­turiere ale continentului.

Evitarea unui astfel de scenariu sumbru și efectelor sociale și politice a urcat în topul priorităților UE în 2023. „Nu exagerăm când spunem că industria europeană se află în fața unei crize existențiale“, arată Luc Triangle, secretar general al sindica­tului IndustriALL, care reprezintă muncitorii din sectorul manufactu­rier.

Atractivitatea Germaniei ca lo­ca­ție de investiții a coborât patru lo­curi pe 18 din 21 de poziții într-un clasa­ment al economiilor industriale reali­zat de institutul de cercetare econo­mică ZEW. Costurile în creș­tere la energie și penuriile de locuri de mun­că s-au adăugat problemelor legate de taxele ridicate, birocrație și ritmul lent al inovației, notează Reuters.

Avertismentele privitoare la pericolul dezindustrializării la scară largă capătă putere, ca și apelurile pentru măsuri coordonate, la nivel de bloc pentru salvarea bazei manufac­turiere a Europei. Franța cere acum o nouă strategie comprehensivă „Made in Europe“ la nivel de bloc, potrivit Politico.

Într-o scrisoare dataă 9 ianuarie, guvernul francez face apel la UE să accelereze țintele de producție, să relaxeze regulile privind ajutoarele de stat, să înființeze un fond de su­veranitate de urgență și să mobilizeze instrumente de apărare comercială, toate ca reacție la pachetul de sub­venții anunțat recent de SUA.

Însă, deși numeroase țări susțin teoretic propunerile Franței, nu exis­tă un consens cu privire la cum ar putea fi acestea puse în practică.

Președinta Comisiei Europene von der Leyen își va prezenta poziția privitoare la reacțiile față de inițiativa SUA pe 1 februarie, înaintea summitului liderilor UE din 9-10 februarie în care subiectul va ocupa locul central.