Este sau nu este Bucureștiul subvenționat de bugetul de stat? Sau Bucureștiul subvenționează statul? Cine pe cine „ține în spate“ până la urmă?

Cel mai bogat oraș al României, cel mai productiv și cu un PIB per locuitor chiar peste al altor capitale europene precum Helsinki, Lisabona sau Budapesta, „trăiește“, zic unii, din subvenții după ce zeci de ani investițiile majore au fost amânate. Dar un tren de metrou – compania Metrorex este în administrația Ministerului Transporturilor, deci subvenționată de guvern – ajunge în stație o dată la 15 -20 de minute. Tramvaiul 5 (fosta linie 605) care leagă centru orașului de „Manhatannul“ României, cartierul Pipera, vine o dată la 30 de minute, vagoanele au 30-40 de ani vechime, iar pe vară, căldura te usucă.

România are un PIB de 250 de miliarde de dolari. 65 de miliarde de dolari din acești bani sunt făcuți la București, adică 26% din PIB-ul țării, la o populație ce înseamnă 10% din totalul populației. Dar bugetul tuturor primăriilor, șase primării de sector și Primăria Generală este de 12-13 miliarde de lei – adică undeva la maxim 20% din contribuția orașului la bugetul național. Cine pe cine subvenționează atunci?

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a spus, la începutul săptămânii, că „s-a săturat ca disconfortul pe care îl au bucureștenii la metrou să fie folosit drept mijloc de presiune asupra guvernului pentru a asupa găuri de la Metrorex“ și că este deschis pentru o discuție cu Primăria Generală pentru ca transportul public să fie trecut în gestiunea Capitalei pentru că „nu i se pare corect ca un moldovean să plătească pentru transportul din Capitală“.

De partea cealaltă, bugetul Bucureștiului este deja sub imensa presiune a subvențiilor pentru gigacalorie și STB – transportul de suprafață astfel încât bugetul în forma actuală nu ar mai permite cheltuieli în plus. Dar toate primăriile au această povară. Doar că nu au metrou. 

Mai mult, bugetul rămas al PMB este atât de mic încât proiecte de infrastructură precum lucrările la pasajul Unirii au fost transferate către Primăria Sectorului 4. Mai mult, de 30 de ani nu s-a realizat nicio optimizare a bugetelor, astfel încât în București fiecare sector are statut de oraș cu propria primărie, astfel încât întotdeauna problema este „în altă parte“ – unele bulevarde sunt la primării de sector, altele la PMB, lucrările la termoficare pe străzile secundare sunt la PMB dar străzile sunt la primăria de sector.

În replică, primarul Capitalei a subliniat că „Bucureștiul nu e ținut în spate de nimeni! Nici de Timișoara, nici de Iași, nici de alte orașe sau județe. Dimpotrivă, Bucureștiul e cel care contribuie la susținerea celorlalte regiuni ale țării, iar asta e firesc pentru dezvoltarea României. Cu 10% din populația țării, Bucureștiul produce aproximativ un sfert din PIB-ul României. Deci bucureștenii produc mult peste media națională, dar, cu toate astea, administrația locală din București nu primește atât cât ar trebui să primească pentru nevoile Capitalei“.

Pe de altă parte, Metrorex primește în acest an de la bugetul de stat o subvenție de 818 mil. lei, la care se adaugă alte subvenții de circa 2 miliarde de lei pentru STB – Societatea de Transport București – plus și cea pentru căldură, Bucureștiul având cea mai subvenționată gigacalorie din țară, cu toate că are cel mai mare PIB per cap de locuitor și cele mai ridicate venituri.

Pe de altă parte, subvenția pentru gigacalorie este necesară din cauza pierderilor enorme înregistrate din cauza țevilor vechi, transportul în comun este realizat cu tramvaie vechi de zeci de ani fără aer condiționat, autobuzele nu au benzi unice iar abia în 2022 au fost semnate contracte pentru curățenia din acestea.

La nivelul anului 2021 spre comparație, transportul de suprafață în București primește în acest an 1,15 miliarde de lei subvenție din partea Primăriei Generale, în vreme ce Metrorex primește 600 de milioane de lei de la bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor.

Decizia administrației de a majora prețul călătoriilor în București (de suprafață și la metrou) i-a scandalizat pe cei care folosesc transportul în comun. Puțini dintre aceștia știu însă că ei plătesc oricum un bilet mult mai scump de 1,3 lei pe autobuz/tramvai și că municipalitatea subvenționează de fapt, masiv, transportul în comun chiar din banii oamenilor. Și nici cei care nu merg cu autobuzul sau cu tramvaiul nu știu că și ei plătesc pentru un serviciu pe care nu l-au cerut, prin urmare nu-l folosesc. Și nu știu pentru că nu știu că 80% din impozitul pe venit și salarii care le este reținut de stat se face venit la bugetul local. Venit din care administrațiile locale (deci și Bucureștiul) subvenționează transportul în comun sau apa care se pierde prin țevile sparte.