Este 2023 anul în care BVB intră pe radarul investitorilor străini?

Piața locală de capital are șansa să facă din 2023 unul dintre cei mai importanți ani de la înființarea sa în urmă cu peste 140 de ani, în vreme ce mult anticipata listare a Hidroelectrica poate aduce Bursa de Valori București la statutul de piață emergentă din partea Morgan Stanley și deci mai aproape de investitorii instituționali globali. Cum se poziționează piața anul acesta? Cum văd analiștii externi BVB? La ce se așteaptă participanții bursieri locali?

Debutul la BVB al Hidroelectrica ar putea marca cea mai mare ofertă publică de vânzare de acțiuni (IPO) din istoria României și posibil din Europa de Est, fiind estimată la 2-2,5 miliarde de euro, peste deținătorul actualului record, retailerul polonez Allegro. Prospectul de listare va fi depus în curând la Autoritatea de Supraveghere Financiară, prima fereastră pentru IPO fiind în mai, iar a doua la începutul lunii iunie. Ce înseamnă, mai exact, acest lucru pentru piața locală?

„Hidroelectrica va aduce vizibilitate Bursei. Va fi încă un emitent care ne va aduce mai aproape de calificarea ca piață emergentă de către Morgan Stanley Capital Partners. În plus, sigur ne va aduce o creștere a numărului de investitori. În acest context, și noi, și brokerii din jurul nostru trebuie să fim pregătiți să procesăm investitorii care se vor uita  și vor fi aduși la Bursă de listarea Hidroelectrica”, spune Radu Hanga, președintele Bursei de Valori București, prezent la ZF Capital Markets Summit.

În cadrul celei de a doua ediții a conferinței, organizată pe 13 martie la hotelul Marriott din Capitală, au participat analiști, reprezentanți ai companiilor listate la BVB, șefi de fonduri mutuale (locale și străine), brokeri, reprezentanți ai statului român, ASF-ului, cât și ai altor burse de valori din regiune.

Unul dintre invitați, Călin Ionescu, CEO al Sphera Franchise Group – operatorul în sistem de franciză al restaurantelor KFC, Pizza Hut și Taco Bell în România, Republica Moldova și Italia –, argumentează că statul român ar trebui să joace un rol mai important în dezvoltarea bursei locale, în special prin listarea unui număr mai mare dintre societățile unde este acționar majoritar.

„Cred că pentru a dezvolta mai departe bursa ar trebui să accelerăm ritmul. Tot ce se întâmplă în jurul nostru în lume se întâmplă mult mai repede, inclusiv după criza sanitară toate lucrurile s-au accelerat și automat și dezvoltarea Bursei ar trebui accelerată. Un actor important este statul, care ar trebui să listeze mai multe companii și ar îmbunătăți performanța acestor companii prin transparență”, crede el.

De altfel, opinia sa  este împărtășită inclusiv de Petr Koblic, CEO al Bursei din Praga și președintele Federației Burselor de Valori din Europa (FESE). Într-un interviu acordat recent pentru ZF, el a declarat că debutul Hidroelectrica – prin vânzarea unei dețineri a Fondului Proprietatea, acționar vânzător – poate da startul altor listări ale companiilor din portofoliul statului în contextul în care disponibilitatea pieței europene privind IPO-urile și tranzacțiile realizate pe burse poate reveni la normal. Mai mult, președintele FESE este de părere că listarea exclusiv la BVB – deci nu și pe altă piață majoră din vest – se va dovedi o alegere înțeleaptă pe viitor, reușind să atragă mai mulți investitori instituționali către BVB, precum fonduri străine de pensii.

Pentru context, Victor Gânsac, CEO al companiei de securitate cibernetică listată până de curând pe piața AeRO, pepiniera segmentului principal al BVB, spune că a fost contactat de un investitor instituțional la o oră după transferul pe piața principală, unde se va lista Hidroelectrica.

„Cred că suntem pe un drum bun cu bursa, fondurile și administratorii de fonduri, în sensul în care la finalul lunii ianuarie avem cel mai mare număr de investitori în fondurile de investiții în acțiuni, peste 52.000. Avem anul trecut cinci noi administratori de fonduri de investiții alternative, urmați de încă un ETF lansat luna trecută care a adunat aproape o mie de investitori”, explică Horia Gustă, președintele Asociației Administratorilor de Fonduri. Șeful AAF spune că industria locală de asset management a avut subscrieri pozitive în luna ianuarie, dar încă are mult de recuperat, având în vedere că nivelul activelor din fonduri deschise de investiții nu a mai fost atât de jos din 2013.

Anul trecut, evoluția activelor a fost în linie cu piețele externe, cu excepția fondurilor de investiții alternative, care au înregistrat creșteri, față de piețele din Europa care au avut scăderi. Citând un studiu al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) de anul trecut, Horia Gustă adaugă că un factor important în dezvoltarea pieței de capital constă în definirea entităților responsabile pentru anumiți pași, precum Ministerul Finanțelor, ASF, bursa, AAF, BNR etc.

„Sunt foarte multe măsuri bune, însă aș vrea să le spun doar pe cele din sarcina AAF. Prima măsură era egală de impozitare, care s-a schimbat în România de la 1 ianuarie 2023, vorbind despre reținerea la sursă.”

La evenimentul organizat de ZF a participat și James Ashley, managing director al Goldman Sachs Asset Management, divizia de administrare a activelor din cadrul gigantului bancar american Goldman Sachs, care a intrat recent pe piața din România prin preluarea NN Investment Partners. El a adus în discuție oportunitățile pe care le are România într-un context definit prin „reglobalizare”: „Noi nu vedem deglobalizarea și avem o perspectivă puțin diferită, poate vedem ceea ce am putea numi o reglobalizare. Ce am văzut în ultimii 20 de ani este că multe companii europene și americane au folosit China și Asia de Sud-Est ca un hub pentru producția de bunuri.”

Pe baza mai multor factori economici, geopolitici sau a unor elemente precum reziliența lanțului de aprovizionare în fața unor amenințări de tipul Covid-19, reprezentantul Goldman Sachs crede că piețele pot vedea lanțuri de aprovizionare mai răsfirate pe viitor. De exemplu, unele companii din Europa de Vest sau din America de Nord nu își vor reloca producția în propriile lor jurisdicții, ci vor continua să aibă prezență în Asia, în timp ce încep să se uite la Europa Centrală și de Est, spre America Latină sau la anumite părți din Africa pentru noi facilități de producție. Pe de altă parte, deși inflația pare să fi ajuns la apogeu în unele economii, analistul se așteaptă în continuare la majorări ale ratelor dobânzilor din partea Rezervei Federale din SUA și Băncii Centrale Europene, seria de creșteri fiind unul dintre marile motive care au dus la evoluțiile bursiere slabe din 2022.

„Dacă mergem în urmă cu șase luni, conversația era despre cât de adâncă și cât de lungă va fi recesiunea. Acum e o întrebare legitimă dacă vom vedea sau nu o recesiune. Încă există probabilitatea de a vedea o recesiune scurtă și de suprafață, dar, subliniez, scurtă și de suprafață.” Totuși, în pofida tuturor estimărilor pesimiste din ultima perioadă, analiștii par să fi căzut de acord asupra unui lucru: listarea Hidroelectrica are potențialul de a trage în sus evoluția BVB din 2023, mai ales că anul acesta ar putea avea loc inclusiv relansarea pieței instrumentelor derivate pe piața locală de capital.

Cum se vede însă listarea Hidroelectrica din afara României?

„Sentimentul privind listarea Hidroelectrica este unul foarte pozitiv în Croația. Investitorii noștri caută oportunități de investiții și așteaptă cu interes acest IPO. Al doilea eveniment care sper că va conecta sau care va mări conexiunea cu România este emiterea de ETF-uri (fonduri tranzacționate la bursă – n.r.) și cred că un ETF pe piața de capital din România va da posibilitatea investitorilor din Croația să investească în prima ligă bursieră din România”, spune Ivana Gazic, șefa Bursei din Zagreb.

În acest sens, InterCapital Asset Management, societate de administrare a investițiilor care a introdus diverse produse și servicii noi pe piețele de capital din regiune, cum ar fi lansarea primelor ETF-uri în Croația pe baza indicilor Bursei de Valori Zagreb și ai Bursei de Valori Ljubljana, cotate de asemenea în Slovenia, se pregătește să creeze un ETF care ar replica indicele BET al Bursei de la București.

„În urmă cu doi ani, am lansat primele ETF-uri bazate pe piețele din Croația și Slovenia, fiind listate pe ambele burse. Acum suntem în proces de creare a unui ETF care ar replica indicele BET și sperăm să primim aprobare din partea autorităților în următoarele 2-3 săptămâni”, spune Ivan Kurtovic, CEO al InterCapital AM. Compania este cel mai mare administrator de investiții independent din Croația, care gestionează active de aproximativ 400 de milioane de euro în Europa de Sud și de Est.

„Sperăm să îl listăm aici cât mai repede, însă acest lucru nu se află în controlul nostru. Avem investiții pe piața din România de peste zece ani și vedem întreaga regiune de sud-est a Europei drept un teren propriu. Fără inițiative de creare de produse noi și fără promovarea de produse ieftine și atractive, îndreptate către mediul de retail și investitorii instituționali străini, regiunea nu poate decât să rămână la nivelul actual.”

Totodată, Eglé Fredriksson, manager de portofoliu al administratorului suedez de active East Capital Asset Management, argumentează că listarea Hidroelectrica este intens așteptată la nivel regional, va avea un impact major asupra modului în care este percepută piața românească și va facilita promovarea de către Morgan Stanley.

„Noi, de exemplu, am vrea să vedem mai multe companii care să vină pe piața de capital și mai multe stimulente pentru investitorii retail pentru a rămâne și a investi pe piața locală. Pe de altă parte, cel mai important pentru România este că are nevoie de mai mulți investitori străini, pentru că dacă ne uităm la activitatea investitorilor străini a scăzut destul de mult odată cu invadarea Ucrainei anul trecut și a rămas la un nivel destul de scăzut”, spune Eglé Fredriksson.

Anul trecut, Hidroelectrica, cea mai profitabilă companie din portofoliul statului român, a avut venituri de 9,1 miliarde de lei, în urcare cu 40% față de 2021, și un profit net de 4 miliarde de lei, cu 32,7% peste rezultatul precedentului exercițiu financiar. Grupul a vândut energie electrică de 14,33THW, minus 16%, însă prețul mediu de vânzare a crescut cu 65% la 560 lei/MWH.

Mergând înainte, Milan Prușan, country head la Goldman Sachs Asset Management, subliniază necesitatea atragerii celor peste 500.000 de investitori din piața de asset management din România către fondurile de acțiuni, mai ales când randamentele obligațiunilor corporative și guvernamentale sunt date peste cap de inflație și, implicit, de majorarea ratelor dobânzilor, notând în acest sens o oportunitate majoră de dezvoltare a Bursei de Valori București.

„Din structura pieței locale de administrare a activelor reiese cât de necesară este diversificarea, iar aici așa face o conexiune și cu situația nefericită a acestei bănci din SUA, în sensul în care o expunere prea mare pe titluri de stat a condus la un dezechilibru caracterizat de performanțe relativ slabe în 2022. Suntem în contextul în care puteam construi pe o fundație pe care o consider destul de puternică”, spune Milan Prușan.

În aceeași notă, Ioan Gheorghiu, manager adjunct, Amundi AM, cel mai mare administrator de active din Europa, spune că principalele sectoare de interes rămân energia (în principal producția, fără utilități) și domeniul financiar-bancar. Astfel, contextul actual – marcat de prăbușirea Silicon Valley din SUA și criza bancară americană – vine să susțină orientarea de tip „value” pentru încă șase luni – un an, ceea ce favorizează Bursa de la București, a cărei componență este dominată de respectivul tip de companii și mai puțin de sectorul „growth” (orientat pe creșteri rapide).

În timpul conferinței ZF a fost invitat inclusiv Andrei Gemeneanu, managing partner al fondului de private equity Morphosis Capital, cu venituri de 47 de milioane de euro în 2021.

„Suntem într-un context geopolitic complicat.Stăm de vorbă cu mari administratori de active din afara țării care spun că România este o oportunitate interesantă. Ei știu că este un război la graniță, însă ceea ce spun după «dar» nu mai este ascultat de nimeni. Orice criză creează oportunități”, spune Andrei Gemeneanu.

În ceea ce privește reglementările impuse pieței, Autoritatea de Supraveghere Financiară își propune să scurteze pe viitor procesele de atragere de capital prin intermediul pieței bursiere, promițând să fie mai selectivă cu privire la criteriile de acces pentru finanțare prin BVB.

„Pentru a atrage investitorii, lucrăm pe mai multe paliere, încercăm să aducem încredere prin stabilitatea financiară a entităților pieței, încercăm să comunicăm pe toate canalele de social media, unde sectorul este destul de activ. Încercăm să educăm populația, cifrele sunt undeva la 300.000 de elevi până în ciclul liceal și 20.000 de studenți, iar raportat la ciclul de investitori activi, orice procent din acești tineri ar putea duce la o creștere substanțială”, spune Cosmin Păunescu, șeful serviciul de supraveghere prudențială, ASF.

Pe viitor, Autoritatea vrea să simplifice regulamentele și interacțiunea cu investitorii, în parametrii menționați de legislația europeană și să observe o îmbunătățire considerabilă a companiilor pe segmentul ESG (mediu, social și guvernanță corporativă), unde se încadrează și Hidroelectrica.

„Există un studiu recent care vorbește despre interesul a 80% din investitori din generațiile Millennials și Z către instrumente ESG și 60% din investitorii generației X”, adaugă Cosmin Păunescu. Pentru investitori, este un concept cu tot mai multă tracțiune, mai ales pentru țările unde activismul ecologic și social are o latură adânc înrădăcinată în comunitate. În plus, lipsa standardelor ESG este privită ca factor de risc în analizele financiare ale Băncii Centrale Europene, urmând să fie luate în calcul de cât mai mulți analiști care oferă prețuri țintă.

„Cu bune și rele, România este o zonă interesantă și apetisantă din punct de vedere investițional. Sunt dorințe din partea investitorilor străini, trebuie doar să avem deschidere să îi primim și să ne facem PR-ul mai bun. Viitorul va depinde foarte mult de ce se întâmplă pe plan internațional”, consideră Aurel Bernat, CEO al BT AM. 

Cosmin Păunescu, head of Prudential Supervision Unit, ASF

Speranța noastră este să intrăm pe lista Morgan Stanley cu listarea Hidroelectrica, acesta este targetul final pentru România, asta ne dorim. Contrapartea centrală este în proces de autorizare, va mai dura întrunirea colegiului, dar va fi un alt instrument de creștere a lichidității din piață. Lichiditatea anul acesta a fost destul de scăzută comparativ cu anul trecut. Anul trecut aveam fenomene geopolitice și macroeconomice clare, care au condus la o volatilitate ridicată. Anul acesta, investitorii au văzut rezultate financiare destul de bune și nu au proiectat scăderi atât de mari și practic nu au fost instrumente disponibile de tranzacționare, nu aveai ce poziție să adopți. Asta sperăm să se rezolve odată cu dezvoltarea pieței derivatelor din România.

Ivan Kurtovic, CEO al InterCapital AM

Ideea noastră este să ducem aceste produse (ETF-uri – n.red.) pe piețele UE și către investitorii instituționali. Pasul principal ar fi creștem popularitatea acestor produse în rândul investitorilor locali de retail. De la declanșarea războiului din Ucraina, deci de când inflația a lovit piața, s-a retras mult din fondurile de acțiuni, acesta fiind trendul la nivel global. Povestea s-a aplicat și la instrumentele cu venit fix. Poate cele care au beneficiat un pic au fost fondurile cu expunere pe piața monetară, în special în Statele Unite întrucât ratele dobânzilor au început să crească semnificativ. Din octombrie, sentimentul s-a schimbat un pic, investitorii au adus din nou bani în acțiuni, însă cele mai recente știri i-au determinat să fie mai precauți.

Eglé Fredriksson, Portfolio Manager, East Capital Asset Management

Ne uităm împreună cu alți investitori la listarea Hidroelectrica. Desigur, va fi nevoie să vedem și alte lucruri că se întâmplă în România, precum o claritate privind taxarea, riscurile unei suprataxări, reformele din țară și vrem să vedem mai multe progrese. Aceste riscuri nu vor fi rezolvate printr-un singur eveniment pe piața de capital.

Horia Gustă, președintele Asociației Administratorilor de Fonduri

Sunt multe măsuri de dezvoltare a pieței, precum creșterea nivelului de economisire de către retail sau gospodării. O măsură este legată de creșterea numărului de instrumente financiare listate. De asemenea, o măsură interesantă făcea referire la încurajarea creării de fonduri care să  investească în produse diversificate care să includă bonduri corporative nefinanciare. O atenție specială trebuie acordată instrumentelor de pe AeRO pentru a finanța companiile de mărimi medii prin obligațiuni corporative.  Trebuie să ne gândim cu toții că asta trebuie să fie o soluție.

Zuzanna Kurek, fondatoare, Cornerstone Communications

Foarte multă lume se așteaptă la listarea Hidroelectrica. Acest lucru trebuia să se întâmple încă de acum 10 ani. Ne lipsește un ecosistem care să suporte piața de capital. Dar această problemă se poate rezolva prin atragerea marilor companii străine, după cum vedem azi, multe din ele deja devin prezente. Există foarte mulți bani în piață care așteaptă listarea Hidroelectrica. După această listare va fi un interes crescut pentru alte companii antreprenoriale, chiar și companii deja prezente la bursă. Această piață are potențial pentru că oamenii care lucrează în ea cred și ei. Mai departe vorbim de resposabilitatea companiilor, de guvernanță corporativă.

Radu Hanga, președinte, Bursa de Valori București

Fondurile de pensii sunt jucători foarte mari. Vorbim de active de 20 de miliarde de euro. În medie, fiecare administrator are cam 3 miliarde de euro. Sigur, capacitatea lor de a investi este limitată la companiile mari listate la Bursă, cele mai lichide. Mi-ar plăcea să văd lichiditatea mergând în jos, și către companiile mai mici. Aici intervine rolul fondurilor de pensii ca alocatori. Ca fond de pensii nu poți să investești în 100 de companii, dar poți să aloci o parte din banii destinați fondurilor de acțiuni către alte fonduri, alți jucători mai mici, cu politică de investiții mai flexibilă.

În momentul în care piața crește, și mecanismul de evaluare crește, inclusiv valoarea portofoliului listat. Dacă creșterea este mai mare decât creșterea activelor vor fi în zona în care trebuie să facă ajustări. Cred că pe măsură ce industria fondurilor de pensii se va maturiza, rata de creștere a activelor fondurilor de pensii se va plafona, va ajunge la un moment dat pe un palier în care intrările pe fondurile de pensii vor fi egale cu plățile pe care le vor face pentru oamenii care se vor retrage.

Răzvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader, Mazars România

În România există puține tranzacții cu investitori americani spre deosebire de alte zone din Europa, dar o tendință foarte importantă o reprezintă ponderea creșterii investitorilor locali, semnul unei economii mature, a unei clase de antreprenori care realizează că prin astfel de operațiuni se pot extinde. Avem și fonduri de investiții din ce în ce mai active astfel încât atât la nivelul României, dar și al regiunii, putem spune că 2022 a bifat un an ridicat al investițiilor.

Atât la nivel local cât și regional, peste 50% dintre tranzacții sunt făcute de investitori din afara regiunii. În România, în 2022, pe primele locuri au fost investitorii din Marea Britanie, Germania și Austria. Dacă ne uităm pe ultimii trei ani, în acest clasament intră și investitori francezi, alături de cei germani, cel puțin ca număr al tranzacțiilor.