Est-europenii joaca la doua capete in afacerea gazului

“Mai trebuie discutate detalii, dar gratie South Stream, Croatia va fi aprovizionata cu gaz, iar asta e cel mai important”, a declarat premierul croat Jadranka Kosor, care a semnat saptamana trecuta la Moscova actul de constituire a societatii mixte croato-ruse ce se va ocupa de constructia conductei pe teritoriul Croatiei. “Proiectul se bucura de sprijin international – pana acum s-au implicat Bulgaria, Ungaria, Grecia, Serbia si Slovenia. Avantajele sunt evidente pentru toti partenerii”, a adaugat premierul rus Vladimir Putin.

Tara ex-iugoslava consuma anual 3,2 miliarde mc de gaz, din care 60% din resurse proprii si 40% din importuri rusesti. Conducta South Stream, ce va fi construita de Gazprom si grupul italian ENI, carora li se va adauga Electricite de France, va costa 10 miliarde de euro si va transporta gaz rusesc din portul Novorossiisk spre Austria si Italia, trecand pe sub Marea Neagra, incepand din 2015. Capacitatea conductei este estimata sa atinga 31 de miliarde mc de gaz anual.

Saptamana trecuta a marcat si o premiera in relatia UE cu Rusia – comisarul pentru energie Gunther Oettinger a declarat ca South Stream ar putea fi sustinut de Uniunea Europeana, cu conditia ca proiectul sa indeplineasca toate criteriile tehnice de securitate. Oettinger a laudat proiectul rusesc, spunand ca el va creste capacitatea de import de gaz in Europa si va genera o noua infrastructura (aluzie la faptul ca gazoductul va ocoli Ucraina si implicit problemele de aprovizionare legate de tranzitul pe teritoriul ucrainean).

Pana acum, Comisia Europeana nu si-a declarat nici sustinerea, nici opozitia fata de South Stream, desi se cunoaste ca proiectul rusesc este vazut ca un competitor al Nabucco, gazoductul european menit sa aduca gaz caspic in Europa si la care participa oficial cinci tari – Turcia, Bulgaria, Romania, Ungaria si Austria.

Nabucco, planificat sa intre in folosinta in 2014, intarzie in continuare sa se materializeze din cauza lipsei sprijinului politic, a neintelegerilor privind conditiile de tranzit prin Turcia si a disputelor privind pretul gazului livrat de Azerbaidjan. Lipsa sprijinului politic s-a vazut si din felul indecis cum e promovat Nabucco, prin intermediul companiilor de utilitati si al fostului ministru de externe german Joshka Fischer, noteaza EUObserver, in timp ce South Stream este promovat energic de insusi premierul Putin, neobosit in eforturile de a atrage de partea sa liderii din Vest si din Est deopotriva.

Pana acum, cele mai preocupate de securitatea energetica (obiectivul declarat al Nabucco) s-au dovedit tarile grupului de la Visegrad – Ungaria, Polonia, Slovacia si Cehia – care nu mai departe de sfarsitul lunii trecute au propus un “triunghi al aprovizionarii cu gaze” destinat sa reduca dependenta de gazul rusesc pompat prin Ucraina. Propunerea include construirea unui terminal de LPG pe coasta poloneza a Balticii, a inca unuia pe insula croata Krk si accelerarea proiectului Nabucco, incluzand si diversificarea surselor de gaz (de pilda, cu gaz livrat de Iran).

La reuniunea de la Budapesta unde s-a discutat “triunghiul” au participat si premierii din Bulgaria, Croatia, Romania si Serbia. Evident ramane, deocamdata, pragmatismul est-europenilor, care tin sa-si pastreze toate optiunile deschise, asa cum spune premierul ungar Gordon Bajnai: “South Stream, Nabucco – materializarea acestor proiecte depinde de anumite surse de gaz, de gradul lor de fezabilitate si de randamentul investitiilor. Trebuie sa le luam in considerare pe toate”, a spus Bajnai.