Era în care bătrânii trebuie să muncească mai mult timp pentru salariu a venit

Reforma pensiilor din Germania prevede creșterea vârstei de pensio­nare gradual de la 67 de ani la 70 de ani. Este o inițiativă nepopulară greu de implementat care a șubrezit deja coaliția de guvernare. Șocul unor astfel de reforme constă și în cât de gradual sunt implementate.

În Germania, gradual înseamnă 30 de ani, la început de la un an la altul, apoi de la lună la lună. În Franța, pensionarea la o vârstă la care omul încă se mai poate bucura de viață este considerată în societate un drept fundamental.

Totuși, președintele Emmanuel Macron se încăpățânează să lase moș­tenire o reformă prin care vârsta de pensionare este majorată de la 62 de ani la 64 de ani. Fiecare pre­ședinte francez din ultimii 40 de ani a încer­cat să schimbe sistemul de pensii, ceva considerat necesar în con­dițiile unor dinamici demografice adverse, creșterii speranței de viață în Occident, creșterii costurilor cu protecția socială și amplificării presiunilor pe buget.

Niciunul nu a reușit prea mult. Nici Macron. Unul din noile sale gu­verne a fost nevoit să amâne imple­mentarea reformei pentru a supra­vie­țui. Atât de mare este presiunea din societate. Mulți se tem că acesta ar fi abia începutul, că peste câțiva ani se vor trezi că sunt obligați să mun­cească și la 70 de ani.

Franța și Germania sunt cele mai mari economii din Uniunea Euro­pea­nă și nu sunt nici pe departe săra­ce. Și au astfel de probleme. O anali­ză recentă a OCDE arată că jumăta­te din cele 38 de țări studiate au decis deja să majoreze vârsta de pen­sionare.

Ca o medie, viitorii pensionari au în față o vârstă de pensionare cu doi ani mai mare decât cea din prezent. Reformele sunt, în parte, reacții la tendințe demografice fără precedent. În următorii 25 de ani, populațiile statelor care fac parte din OCDE vor îmbătrâni de două ori mai repede decât în ultimii 25 de ani, se arată în analiza citată.

Pe de altă parte, proiecțiile ante­rioare au supraestimat sistematic ratele de fertilitate, și chiar și cele mai recente estimări sunt construite pe presupunerea că ratele de fertilitate se vor stabiliza în medie la actualele niveluri.

De asemenea, creșterea speran­ței de viață este estimată a fi mai lentă decât între mijlocul anilor 1990 și începutul anilor 2010, când au fost excepțional de puternice (în statele din OCDE, la persoanele care în pre­zent au vârsta de 65 de ani speranța de viață este de peste 85 de ani).

Analiza dezvăluie și o imagine descurajantă pentru pensionari: sără­cia este semnificativ mai comună în rândul celor cu vârste de peste 65 de ani, în timp ce în multe țări mulți bătrâni muncesc deja de nevoie.

Având în vedere tendințele de­mo­grafice, nu sunt șanse mari ca situația să se îndrepte. Femeile par să fie avantajate deoarece în multe state se pot pensiona în condiții mai favorabile decât bărbații, însă din această cauză și pensiile tind să fie mai mici.

Sără­cia este semnificativ mai comună în rândul celor cu vârste de peste 65 de ani, în timp ce în multe țări mulți bătrâni muncesc deja de nevoie