Cover story

EPOCA BUNURILOR DE CONSUM

Chiar daca are nuante mai degraba politice, bancul cu rusii care au vopsit Luna in rosu, iar dupa aceea au venit americanii si au scris pe ea Coca-Cola ilustreaza intrarea gigantilor alimentari americani pe piata romaneasca.

Laurentiu Ispir

30 martie 2006 · 2 min de citit

1992 – 2000

Chiar daca are nuante mai degraba politice, bancul cu rusii care au vopsit Luna in rosu, iar dupa aceea au venit americanii si au scris pe ea Coca-Cola ilustreaza intrarea gigantilor alimentari americani pe piata romaneasca. Indiferent cat de instabila sau saraca este o tara si indiferent de regimul politic, oamenii mananca, spala, beau sau fumeaza. Producatorii de bunuri de consum nu au nevoie de prea multe alte motive pentru intra pe o piata.
Coca-Cola si McDonalds au inceput afaceri in Rusia imediat ce tara s-a deschis catre vest, in ciuda riscurilor. Astfel poate fi interpretata si intrarea Coca-Cola, Procter & Gamble, Philip Morris sau Kraft pe piata romaneasca intr-o perioada de instabilitate macroeconomica: piata de consumer goods e prin natura ei una suficient de sigura pentru a atenua din socul acomodarii la o economie nefunctionala.

Investitiile americane in Romania din timpul presedintiei Clinton pot fi scoase de sub umbrela politicului. Mai ales ca, in ciuda vizitei presedintelui american la Bucuresti in 1997, starurile tranzitiei central-europene erau Ungaria, Polonia sau Cehia. General Electric, de exemplu, a ales sa investeasca circa un miliard de dolari in Ungaria in industrie si finante in acea perioada si doar cateva milioane in Romania.

2000 – 2004

SUB ZODIA INDUSTRIILOR

Coincidenta sau nu, deschiderea politica a SUA catre Romania, concretizata prin intrarea in NATO si vizita lui Bush la Bucuresti, a fost urmata de un val de decizii ale unor mari grupuri industriale de intra pe piata sau a-si intari considerabil prezenta.
General Electric, Honeywell, Bunge sau Cargill au descoperit parca dintr-o data potentialul Romaniei. Iar delegatiile de afaceri nu au mai inclus doar manageri de nivelul trei a caror vizita se soldeaza cu un simplu trip report. La Bucuresti au venit pe rand Ferdinando Beccalli, presedintele General Electric pentru Europa, presedintii Honeywell si Timken sau directorul general al Microsoft, Steve Ballmer. S-au inmultit si delegatiile oficiale de oameni de afaceri conduse de reprezentanti ai administratiei Bush. Una notabila a fost cea a reprezentantilor gigantilor americani din industria aeronautica si a apararii – precum Boeing, Lockheed Martin sau Northrop Grumman.
Concluzia este ca, in ochii americanilor, Romania a trecut de la stadiul de piata de desfacere la cea de economie in care pot avea succes si investitii cu grad de risc mai ridicat, precum cele din tehnologie. Daca motivul a fost sustinerea politica a administratiei Bush sau, pur si simplu, progresul Romaniei este greu de spus. Sigur este ca efectul ar fi fost mult mai mic in lipsa uneia dintre cauze.