Eliminarea nișelor fiscale, lung prilej de vorbe și de ipoteze: Guvernul Ciolacu a încercat marea cu degetul, dar a dat înapoi imediat ce presupușii lui votanți au început să mârâie

♦ După ce reduci taxele fără nicio analiză temeinică, este foarte greu să te întorci la situația de dinainte, chiar dacă vezi că ai greșit ♦ Dar, la cum arată veniturile statului, lucrurile ar putea scăpa de sub control și atunci va fi mult mai rău.

Premierul Marcel Ciolacu a negat ieri că partidul său ar intenționa să elimine scutirea fiscală pentru sectorul IT. În privința sectorului construcțiilor, premierul a spus că se mai gândește.

„Este o minciună și o manipulare că am discutat. Nu am discutat și nu vom discuta“, a spus el referindu-se la ipoteza eliminării scutirii pentru im­po­zitul pe venit a celor din sectorul IT.

Scutirea de impozit pe venit pentru sectorul IT a fost introdusă în vremea guvernului Năstase. Era valabilă pentru zece ani, dar au trecut 20 de ani de atunci și ea este încă în vigoare. Media venitului salarial în sectorul IT a ajuns la 2.000 de euro/net pe lună. Salariați cu venit de 2.000 de euro net pe lună nu plătesc impozit pe venit, dar acest impozit este plătit de cei cu salariul minim pe economie, de 380 de euro net pe lună.

Săptămâna trecută, premierul Ciolacu spunea că nișele fiscale tre­buie eliminate pentru crearea „unui mediu concurențial“. „S-a terminat cu perioada excep­țiilor peste excepții“, spunea premie­rul. „Excepțiile“ sunt un lucru „anor­mal“, mai spunea șeful guvernului și venea cu date: excepțiile costă, anual, bugetul statului 74 de miliarde de lei (15 mld. euro).

Ieri, după ce PNL, partidul alături de care PSD guvernează, a spus că nu susține eliminarea nișelor fiscale, pre­mierul socialist a dat înapoi. A spus că niciodată nu a vorbit de eliminarea scutirilor din IT. Cât despre elimi­narea scutirilor din construcții și agricultură, mai vorbim anul viitor. Care an viitor e an electoral.

Doar că, așa cum se spune în bas­me, „dacă nu ar fi, nu s-ar povesti“. Iar România a mai văzut filmul ăsta în vremea președintelui Constantinescu, l-a mai văzut în vremea președintelui Băsescu și nu a fost bine pentru nimeni.

Consiliul Fiscal a arătat, într-un ra­port, încă de anul trecut că nișele fiscale trebuie eliminate pentru că sta­tul nu poate funcționa cu venituri fis­cale de 27% din PIB – nu poate asi­gura servicii medicale, nu poate fi­nan­ța școli, nu-i poate ajuta pe cei săraci, așa cum face un stat prosper. Con­si­liul Fiscal spune că, la veniturile buge­tului, ar putea ajunge echivalen­tul a 3% din PIB, dacă guvernul ar elimina nișele fiscale, adică 3 miliarde de euro. Premierul a spus săptămâna trecută că nișele fiscale înseamnă 74 de mili­arde de lei, adică 15 miliarde de euro. Și că nu se mai poate așa. Dar ieri s-a răzgândit – nu reducem/eli­minăm nișele fiscale, nu în acest an.

Realitatea s-ar putea însă să-l răzgândească din nou. Pentru că, în situația de azi, așa cum arată execuția bugetară la cinci luni, deficitul bugetar va sări în 2023 de 6% din PIB, peste cel de anul trecut, iar datoria publică, ajunsă deja la 50% din PIB, va exploda. România plătește, ori­cum, o dobândă de 7% la datoria publică nouă. Plătește 8 miliarde de euro dobânzi la datorie în acest an, dar plătește datoria la care s-a împrumutat la 4%, nu la 7%.

De aceea, oricât de liberal sau de social-democrat ar fi guvernul, rea­litatea este cea din tabloul execuției bugetare prezentat lunar de Minis­terul Finanțelor și de Eurostat.

Iar Eurostat arată că România are cele mai mici venituri fiscale din UE (cu excepția Irlandei, care este un paradis fiscal) cu 27,9% din PIB în 2022, față de o medie a UE de 41% din PIB.

Evaziunea fiscală la TVA este de 35%, cea mai mare din UE. În plus, în România, 400.000 de salariați sunt scutiți de plata CASS, dar beneficiază de servicii medicale. 300.000 de angajați din industria alimentară și agricultură sunt scutiți de plata impozitului pe venit, ca și cei din IT (200.000 de angajați). PFA-urile și PFI-uril (peste un milion de persoane) își plătesc taxele la salariul minim pe economie. Prin urmare, două milioane de angajați beneficiază de scutiri fiscale, din cei cinci milioane de angajați în economie. Adică 40% din angajații din economie nu plătesc taxe la fel ca restul, dar serviciile de care ei beneficiază sunt la nivelul celor care plătesc.

Toate scutirile fiscale au fost introduse fără niciun fel de analiză de impact. Acum este greu să renunți la ele. 15 miliarde de euro costă bugetul pentru aceste nișe fiscale, prevăzute în Codul Fiscal, spune premierul Ciolacu. În condițiile în care veniturile bugetare sunt de doar 100 de miliarde de euro, la un PIB evaluat în acest an de 300 de miliarde de euro.