Elementele "proiectului de țară" al lui Iohannis și Predoiu

Decizia de a-l nominaliza ca viitor premier pe Predoiu are nu numai darul de a oferi un stimulent al zelului în campania lui Iohannis pentru cei de la PDL, dezamăgiți că prezidențiabilul lor nu a putut fi promovat drept candidat comun al dreptei, ci oferă și ACL în ansamblu o șansă de a deveni mai credibilă în rolul de principal partid de opoziție, ținând cont că nici Klaus Iohannis, nici șeful său de campanie Vasile Blaga nu sunt prea convingători în postura de critici ai guvernării Ponta, nici la nivel ideologic, nici la nivel practic.

Predoiu a apelat la teme electorale noi, neexploatate nici de putere, nici de opoziție, propunând, de pildă, urmărirea de către guvern a rezultatelor tuturor privatizărilor (pornind de la exemplul ICA-Voiculescu), numirea titularilor din ministerele economice numai după consultarea mediului de afaceri sau construirea unui aparat de lobby pentru România la Washington, după modelul Ungariei.

Cât despre Iohannis, acesta și-a lansat campania (sau “precampania”, cum spun acum politicienii) cu un discurs centrat pe două teme: o președinție fără “conflict și scandal” (în opoziție deci cu ceea ce îi impută lui Traian Băsescu adversarii săi) și o administrație corectă, deasupra intereselor baronilor locali (în opoziție deci cu ceea ce îi impută lui Victor Ponta adversarii săi).

Până la detalierea unui “proiect de țară”, la care liderii ACL s-au referit până acum doar ca la o promisiune, sloganul lui Iohannis pare să fie pur și simplu că experiența sa de succes ca primar de Sibiu poate fi extrapolată la nivelul întregii țări. Ca bonus ulterior, Iohannis a adăugat și o temă menită să-l impună în opinia publică drept candidatul “preferat de americani”, susținând urgența majorării la 2% din PIB a bugetului armatei, în acord cu cerințele NATO.