Educație, stil de viață și wellness. Tinerii din România - imaginea de ansamblu: pe primul loc în UE la riscul de sărăcie, pe primul loc după limbile străine studiate, pe primul loc ponderea tinerilor care părăsesc școala înainte de absolvire

Un raport al Eurostat despre tinerii din Uniunea Europeană arată că tinerii din România trăiesc într-un sistem care nu le sprijină pe deplin dezvoltarea educațională sau profesională, însă în anumite privințe reușesc să se facă remarcați. 

♦ Tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani reprezintă 15,8% din populația totală a României ♦ Aproape toți elevii de liceu din România, adică 98,1%, studiază două sau mai multe limbi străine, pe primul loc în clasamentul țărilor membre ale Uniunii Europene ♦ România este pe primul la ponderea tinerilor care părăsesc educația înainte de absolvire ♦ În ceea ce privește absolvenții de studii superioare, România este pe ultimul loc în UE, cu o pondere de 24,8% ♦ Circa 21,4% dintre tinerii români cu vârsta cuprinsă între 15 și 34 de ani nu era integrați în piața muncii și nici în sistemul de educație.

Un raport al Eurostat despre tinerii din Uniunea Europeană arată că tinerii din România trăiesc într-un sistem care nu le sprijină pe deplin dezvoltarea educațională sau profesională, însă în anumite privințe reușesc să se facă remarcați. Astfel, tinerii români sunt pe primul loc în UE la riscul de sărăcie, pe primul loc după limbile străine studiate, cât și pe primul loc ponderea tinerilor care părăsesc școala înainte de absolvire, printre altele.

Tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani reprezentau 15,8% din populația totală a României în anul 2021, a zecea cea mai mică pondere dintre țările membre UE. Cea mai mică pondere e în Bulgaria, de 14,2%, iar cea mai mare este în Cipru, de aproape 21%. Ponderea tinerilor în populația UE a fost de 16,3 %. Danemarca și Olanda au fost singurele state membre ale UE care au înregistrat o pondere mai mare a tinerilor în 2021 decât în 2011.

În medie, tinerii români pleacă de acasă la vârsta de 28 de ani, a unsprezecea cea mai mică vârstă din UE. La nivelul Uniunii Europene, vârsta medie estimată la care tinerii plecat din casa părintească a fost de 26,5 ani: pentru femei, vârsta a fost de 25,5 ani, iar pentru bărbați a fost de 27,4 ani. Cele mai mari vârste medii au fost observate în Portugalia (33,6 ani) și Croația (33,3 ani), în timp ce cele mai mici au fost în Danemarca (21,3 ani), Finlanda (21,2 ani) și Suedia (19,0 ani).

Aproape toți elevii de liceu din România, adică 98,1%, studiază două sau mai multe limbi străine. Cu această pondere, țara noastră ocupă primul loc în clasamentul țărilor membre ale Uniunii Europene.

„Capacitatea de a vorbi mai mult de o limbă promovează dialogul intercultural și îmbunătățește capacitatea de angajare. În 2020, 62,3 % dintre elevii din ciclul secundar inferior din UE au învățat două sau mai multe limbi străine. Pentru elevii din ciclul secundar superior, ponderea a fost oarecum mai mică, la 54,2%”, scrie raportul Eurostat.

România este pe primul la ponderea tinerilor care părăsesc educația înainte de absolvire, cu o medie de 15,3% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani în anul 2021.

Cei care părăsesc timpuriu educația și formarea profesională sunt tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani care au absolvit cel mult învățământul secundar inferior și care nu au fost implicați în educație sau formare continuă. În UE, în 2021, 9,7 % dintre tineri au părăsit timpuriu educația și formarea: pentru femei ponderea a fost de 7,9 %, iar pentru bărbați a fost de 11,4%.

Pe primul loc în clasament a fost România, cu 15,3%, iar pe ultimul loc a fost Croația, cu o pondere de 2,4%.

În ceea ce privește absolvenții de studii superioare, România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană, cu o pondere de 24,8% de absolvenți de învățământ superior din rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani în anul 2021. Cea mai mare valoare a fost în Luxemburg, de 62,5%, iar media UE a fost de 41,6%.

Dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani, puțin peste două cincimi (41,6 %) din populația UE a absolvit cel puțin un nivel de învățământ terțiar. Această pondere a fost considerabil mai mare pentru femei (47,0 %) decât pentru bărbați (36,3 %). Cea mai mare diferență de gen a fost în Slovenia, unde ponderea femeilor a fost cu 25,2 puncte procentuale peste cea a bărbaților, în timp ce cea mai mică diferență a fost înregistrată în Germania, de 1,6 puncte mai mare pentru femei.

Aproape 38% dintre tinerii români cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani sunt integrați în piața muncii, a cincea cea mai mică valoare dintre țările membre UE. Cea mai mică pondere a fost în Grecia de 29,7%, iar cea mai mare a fost în Olanda, de 77%.

 În UE, ponderea tinerilor care aveau un loc de muncă în 2021 a fost de 47,4 %, reflectând faptul că mulți tineri erau încă în câmpul educației. Rata de ocupare a tinerilor din Olanda a fost mai mult decât dublă față de rata din România, Spania, Bulgaria, Italia sau Grecia.

Circa 13% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani care erau integrate în piața muncii din UE lucrau pe cont propriu în 2021, o valoare mai mult decât dublă față de ponderea tinerilor, care a fost de 5,9%. Slovacia (13,8 %), Italia (12,0 %) și Grecia (11,1 %) au avut cele mai mari ponderi de angajați liber-profesioniști în rândul tinerilor, în timp ce Germania (2,3%) a avut cea mai scăzută pondere.

Circa 21,4% dintre tinerii români cu vârsta cuprinsă între 15 și 34 de ani nu era integrați în piața muncii și nici în sistemul de educație, adică fac parte din categoria NEETs (neither in employment nor in education and training).

În 2021, 13,1 % dintre tinerii din UE nu aveau nici un loc de muncă și nici nu erau incluși în programe de studiu și formare profesională. Pentru femei, ponderea a fost de 14,5%, iar pentru bărbați a fost de 11,8%.

România este la mijlocul clasamentului țărilor membre ale Uniunii Europene după ponderea tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani care fumează zilnic, cu 15,7% în 2019.

În 2019, puțin peste 17% dintre tinerii din UE fumau zilnic țigări, în timp ce ponderea echivalentă pentru toate persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani a fost de aproximativ 21,5%.

În 2019, puțin peste unul din șase (17,1 %) tineri din UE fumau zilnic țigări; ponderea echivalentă pentru toate persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani a fost de aproximativ unul din cinci (21,5 %). O pondere mai mică a tinerilor a fost observată în toate statele membre ale UE, deși diferența a fost relativ mică în Ungaria (0,2 puncte).

România este pe primul loc în UE după ponderea tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani care sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, cu o pondere de 36,1% în anul 2021.

La nivel european, un sfert (25,3%) dintre tinerii din UE erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială în 2021. În 16 dintre statele membre UE ponderea a fost mai mare pentru tineri decât pentru persoanele de toate vârstele, în timp ce în alte 11 situația a fost inversă. Cea mai mare pondere în rândul tinerilor a fost înregistrată în România (36,1%) și cea mai scăzută în Cehia (10,6%).