Ediție specială cu ocazia lansării Suplimentului Branduri Românești: „Autoritățile locale favorizează investitorii străini în detrimentul celor autohtoni. Cu sprijinul statului, brandurile românești ar fi mai puternice și local, și internațional“

♦ Mărcile poloneze, care au beneficiat de susținerea statului, au astăzi prezență europeană și se bat de la egal la egal cu mărci din Occident ♦ România nu are un brand de țară puternic și nici nu are multe nume autohtone puternice peste hotare.

Sprijinul statului pentru brandurile autohtone este crucial pentru dezvoltarea acestora atât local, cât mai ales internațional, spun antreprenorii și executivii români. Ei vorbesc despre importanța acordării de ajutoare de stat pentru firmele românești, despre implicarea acestora în discuții în situația unor modificări legislative, dar și de necesitatea organizării de târguri și misiuni internaționale pentru afacerile autohtone.

„Noi simțim un apetit crescut al autorităților locale pentru investitorii străini în detrimentul celor autohtoni. Am fi mai îndreptățiți să ni se asculte punctul de vedere, să fim luați în considerare atunci când sunt modificări legislative cu impact asupra activității noastre. Noi, Celco, suntem o companie mare, dar în ultimul an am constatat că prin măsurile luate de către autorități, activitatea noastră a fost dezavantajată sau chiar discriminată“, spune Irina Odor, director comercial Celco, unul dintre cei mai mari producători locali de mai materiale de construcții.

Sprijinul statului pentru brandurile autohtone este crucial pentru dezvoltarea acestora atât local, cât mai ales internațional, spun antreprenorii și executivii români. 

O mai bună comunicare și o predictibilitate din partea autorităților ar putea conduce la creșterea brandurilor autohtone, adaugă executivul.

„Aceasta nu ar fi o politică ce ar aduce dezavantaje la nivel național, ci dimpotrivă, ar încuraja producția autohtonă și exporturile. Sunt practici ce și-au dovedit eficiența la nivel european.“

Mircea Turdean, directorul executiv și acționarul Farmec Cluj, dă exemplul statului polonez care a făcut lucruri bune pentru companiile sale. „Acum câțiva ani am vrut să intrăm în Polonia cu produsele Gerovital și ne-am lovit de jucătorii lor. Au câteva zeci de branduri puternice, cu prețuri foarte bune. Acest lucru a fost posibil și datorită statului, care a promovat și susținut firmele locale. Ele sunt puternice și acasă, dar și în toată Europa, sunt la concurență cu multinaționalele.“

În ceea ce privește activitatea statului român de a promova firmele locale la nivel internațional, aceasta e foarte slabă, deși companiile locale și-ar dori să participe la târguri și misiuni economice, spune Turdean.

„În lupta mărcilor locale cu cele internaționale, contează și ajutorul pe care primele îl primesc din partea statului român. E un ajutor pe care noi am așteptat să îl primim, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Vorbim atât de ajutoare de stat, cât și de târguri și misiuni economice.“

Dacă statul român vrea să câștige bani de pe urma firmelor locale, e în interesul lui să vină cu proiecte de ajutoare de stat. E în interesul statului ca Farmec, spre exemplu, să devină un jucător regional. Asta i-ar oferi mai multe taxe și impozite, explică Tudean.

„Proiectele de ajutoare de stat trebuie să fie viabile, să aibă aplicabilitate. Nicio schemă de ajutor de stat nu e aplicabilă nouă.“

România nu are nici un brand de țară puternic și nici nu are multe nume autohtone puternice peste hotare. Sprijinul statului ar putea înclina balanța în favoarea afacerilor românești.

„Avem foarte multe produse bune, dar care nu sunt promovate suficient. Brandul de țară al Germaniei este industria auto. În Franța vorbim de vin. E foarte important să alegem un sector și pe acela să îl facem foarte bine pentru a-l transforma în brand de țară pentru România“, spune Adelina Badea, CEO-ul Mobexpert.

Ea adaugă că industria turismului nu e foarte promovată, deși avem zone foarte frumoase. Pe de altă parte, ea crede foarte mult în zona de IT.

„Avem oameni foarte valoroși, care sunt căutați și încă nu sunt la prețuri foarte mari prin comparație cu alte țări. Brandul de țară este un subiect complicat, necesită ajutor și din partea statului, nu merge doar cu investiții private. Plus că ne trebuie puțin mai mult curaj!“

Cristina Miclea, director de marketing al Grupului Lactalis România

♦ Avem în portofoliu unele dintre cele mai importante branduri românești, precum Zuzu, Covalact, LaDorna, Albalact sau Fulga. Avem și mărci internaționale, precum President, care e prezent în întreaga lume.

♦ Suntem o categorie norocoasă în ceea ce privește produsele românești pentru că brandurile noastre autohtone sunt foarte mult adaptate la gusturile foarte specifice ale consumatorilor locali. Astfel, e normal ca oamenii să le caute. Pe de altă parte, având în portofoliu și mărci internaționale, cu ele încercăm să acoperim niște dorințe și nevoi pe care nu le-am putea satisface cu vreunul dintre brandurile românești. Mă refer la brânzeturi cu mucegaiuri precum camembert sau la mozzarella. Acestea sunt genul de produse pe care preferăm să le aducem de la cei care se pricep mai bine. Dacă vorbim de produse românești, atunci există o orientare mai mare a consumatorilor către ele. E vorba de sana, lapte bătut sau iaurt. Spre exemplu, românii preferă iaurtul alb, în timp ce în țările din jur sunt mai consumate cele cu fructe.

♦ După Revoluție, România a plecat cu un fel de handicap al produselor locale, comparativ cu cele care veneau de afară. Conta cum arătau produsele românești, cum erau ambalate, cum comunicau brandurile autohtone. În ultimii ani, faptul că clienții preferă mărcile fabricate în România este rezultatul eforturilor de foarte mulți ani al acestor companii. Am făcut parte din acest proces de creștere. Am dezvoltat branduri românești în acești ani.

♦ Avem în portofoliu branduri cu 50 de ani de istorie, dar și unele care au 17-18 ani, precum Zuzu sau Covalact. Nu știu dacă există o anumită rețetă ca să ai un brand puternic. E nevoie de puțin noroc, de foarte multă dorință de a reuși și de o promisiune respectată față de consumator. Brandurile mai noi au reușit să ajungă la consumator pentru că l-au respectat. Investițiile au contat și ele, și ai nevoie de sume mari, nu vorbim doar de media, ci și de echipamente, logistică.

♦ Nu cred că există vreun domeniu unde să nu mai fie loc de vreun nume nou. Ar însemna că nu mai e loc de inovație. Dacă este urmărit atent consumatorul, pot fi identificate niște preferințe, mai ales că vin din urmă generații noi, care au cu totul alte gusturi. Acețti clienți au o loialitate mai mică față de produse sau brand.

♦ La produsele noastre tradiționale sub branduri cu istorie precum Rarăul sau Albalact, avem în principal consumatori mai maturi. E vorba de oameni cu vârste cuprinse între 35 și 60 de ani. La Albalact am atras însă și consumatori tineri cu campanii targetate.

♦ Consumatorii tineri sunt mult mai pretențioși. Ei se uită la etichetă, la câte calorii are produsul, la plasticul din care e făcut ambalajul, se întreabă dacă îl pot recicla și cum. Ambalajele eco și rețelete cât mai curate vor fi pentru ei criteriu de alegere. Acești consumatori au astăzi în față o ofertă foarte mare de produse, cu gusturi diferite, așa că e normal să încerce. E normal ca loialitatea să fie mai redusă.

♦ Anul 2023, ca și precedenții, este un an dificil. Și va rămâne la fel. Nu cred că a doua parte a anului va fi foarte diferită. Oricât ne-am dori noi să spunem că pentru consumator contează brandul, din păcate, ținând cont de puterea de cumpărare scăzută și de dificultățile pe care le are de îndurat, prețul este primul criteriu de alegere sau printre primele. Asta nu înseamnă că toți clienții se vor uita doar la preț, dar marea majoritate o va face. Vor fi și clienți care vor rămâne atașați de brandurile lor preferate, dar vor cumpăra mai puțin pentru că nu își vor mai permite același nivel. Trăim o perioadă foarte dificilă, cu categorii în scădere și cu un consumator care face ce poate.

♦ Categoria de mijloc va avea cel mai mult de suferit, pentru că oamenii vor coborî de la mediu spre jos, iar la premium ei vor rămâne consecvenți. Noi suntem poziționați în segmentul de mijloc, de aceea e foarte important cum reușim să facem managementul portofoliului.

♦ Competiția e foarte mare în categoria noastră. Lactatele reprezintă una dintre cele mai competitive categorii. Ne luptăm și cu mărcile private, care câștigă teren. Nu e valabil doar în România. Local, cota lor de piață e încă mică față de alte țări, încă mai au loc de creștere. Aceste produse au o acoperire foarte bună, în foarte multe dintre orașe, ele sunt în oferta magazinului care e singura destinație din localitatea respectivă. Marea noastră provocare e să ajungem și noi în acele magazine. Nu ne dăm bătuți, e important să păstrăm amprenta de branduri care inovează. Sunt atribute pe care mărcile private nu le pot acoperi. E important să nu ne oprim din comunicare. Consumatorii vor rămâne alături de brandurile care vorbesc pe limba lor, chiar dacă acum au o predispoziție mai mare pentru a se uita la preț.

Irina Odor, director comercial, Celco

♦ Anul acesta este o continuare a unui 2022 extrem de dificil. El vine cu provocări cărora trebuie să le facem față. Totuși, nu vedem actuala perioadă ca o criză, ci ca pe o perioadă în care consumatorii sunt mult mai raționali când fac achiziții. Aici intervine puterea brandului pentru a face diferența. Brandul își fidelizează în timp clienții și apoi și-i ține aproape.

♦ Brandul este extrem de important și în domeniul materialelor de construcții. Un brand se construiește în timp și ține de mai mulți factori. Noi construim brandul Celco de 50 de ani. Este un domeniu unde e nevoie de multă inovație.

♦ În sectorul nostru, pe lângă brand, calitatea produsului și inovație, e important ca materialele de construcții să respecte normativele europene. Avem avantajul noilor directive care prevăd ca materialele de zidărie să fie eficiente din punct de vedere energetic. În acest context, BCA-ul, pe care noi îl producem de 50 de ani, devine materialul țintă al tuturor dezvoltatorilor care doresc să realizeze construcții eficiente energetic, dar totodată accesibile ca preț. În perioada actuală, oamenii sunt foarte atenți la raportul calitate-preț.

♦ Avantajele brandurilor locale în lupta cu mărcile internaționale pornesc de la istoricul pe care acestea le au pe piața autohtonă. Vorbim de produse care au trecut testul timpului, clienții știu brandul și au încredere în el. La noi în echipă, spre exemplu, lucrăm cu angajați cu experiență îndelungată (50 de ani în fabrică sau minimum 10 ani în poziții cheie). Astfel, ne transformăm în experți. E tot mai greu să vezi asta astăzi.

♦ La capitolul dezavantaje în această luptă aș menționa că noi simțim un apetit al autorităților locale pentru investitorii străini în detrimentul celor autohtoni. Am fi mai îndreptățiți să ni se asculte punctul de vedere, să fim luați în considerare atunci când sunt modificări legislative cu impact asupra activității noastre. Noi, Celco, suntem o companie mare, dar în ultimul an am constatat că prin măsurile luate de către autorități, activitatea noastră a fost dezavantajată sau chiar discriminată. O mai bună comunicare și o predictibilitate din partea autorităților ar putea conduce la creșterea brandurilor autohtone. Aceasta nu ar fi o politică ce ar aduce dezavantaje la nivel național, ci dimpotrivă, ar încuraja producția autohtonă și exporturile. Sunt practici ce și-au dovedit eficiența la nivel european.

♦ Sunt convinsă că o strategie națională de tipul ÑCumpără Româneșteî ar fi benefică, mai ales că scopul inițiativelor noastre de marketing e să aducem în prim-plan avantaje competitive ale utilizării produselor autohtone. Orice consumator cumpără românește susține mediul local de afaceri, care la rândul său creează locuri de muncă stabile. Istoria recentă ne-a dovedit că în pandemie companiile locale au fost cele care au susținut mediul economic și sistemul sanitar. Orice sprijin primit se întoarce în comunitate.

♦ Un brand de țară se poate construi prin toate experiențele pozitive ale tuturor celor care interacționează cu România și agenții economici locali. Dacă fiecare categorie de produs ar putea beneficia de promovare la nivel național și internațional, am fi mai performanți în mult mai multe domenii.

♦ De mai bine de 20 de ani, brandul Celco e prezent și în țările vecine ñ Bulgaria și Republica Moldova. Sunt eforturi susținute în acest sens, produsele fiind adaptate la cerințele locale. Pentru a depăși și mai mult granițele țării și pentru a fi recunoscuți la scară mai largă, este nevoie de susținere permanentă din partea statului pentru producătorii locali. Schimbările bruște și lipsa de predictibilitate dăunează brandurilor autohtone.

Adelina Badea, CEO, Mobexpert

♦ Anul acesta împlinim 30 de ani și suntem în plină tinerețe. Am trecut în această perioadă prin toate etapele, precum dezvoltare sau criză financiară. Ne-am reinventat de fiecare dată, ne-am adaptat fiecărei situații, în fiecare an.

♦ În 2022 ne-am confruntat cu probleme diferite față de anii de pandemie. Am trecut din criză în criză, pentru că, până la urmă, și pandemia a fost o criză. Anul 2022 a debutat cu un război, dar ne-am confruntat în continuare cu creșterea prețului la transport, am avut inflație record, criza energiei.

♦ Anul acesta a debutat cu o altă situație – lipsa finanțării pentru zona de rezidențial și dobânzi foarte mari. Acestea sunt cele mai importante aspecte cu care ne confruntăm azi.

♦ Brandurile românești și cele internaționale au ce învăța unele de la altele. Întotdeauna e bună competiția, și e și eficientă dacă știi să o privești ca atare.

♦ Mărcile internaționale vin cu un know-how foarte bine pus la punct, vin cu proceduri foarte clare pentru fiecare operațiune, vin cu un marketing bine gândit la nivel global, dar adaptat fiecărei piețe în care operează. Plus că au și bugete pe măsură.

♦ Totuși, produsele fabricate în România, indiferent de zonă și domeniu, vor fi întotdeauna apreciate de consumatorii locali. Oamenii caută tradiția și acest lucru se vede chiar la noi în business. Aproape 65% din produse provin din fabrici locale.

♦ În ultimii trei ani, ne-am reinventat foarte mult și am investit în fabrici. Am fost și împinși de pandemie și de faptul că era tot mai greu să imporți. Am venit cu tehnologii și utilaje noi și dorim să continuăm.

♦ Pentru noi, să promovăm fabricat în România a fost extrem de important. Eu și colegii mei călătorim foarte mult, mergem la toate târgurile de profil din Europa și din lume. Asta ne permite să aducem în casele românilor produse în trend.

♦ Achizițiile de produse românești ar trebui să fie o prioritate pentru toate segmentele și industriile. Strategia de cumpăra românește ne ajută în orice moment să păstrăm banii în economia locală și națională.

♦ În ultimii doi ani, apetitul românilor pentru produse locale nu a suferit modificări. La noi în magazine, clienții caută articole fabricate în România. Contează unde e produs un anumit bun.

♦ Având în vedere lipsa finanțării din ultima perioadă, clienții sunt însă foarte prudenți la achiziții. Bani sunt, dar clienții sunt atenți la cum îi cheltuie. Noi am lansat anul trecut un card împreună cu Alpha Bank și Mastercard. Și aici văd o prudență în accesa banii, deși este un card fără dobândă. În următoarele trei cred că situația va continua.

♦ Vreau să cred că am trecut prin criza din 2008-2009 și am învățat multe. Nu știu cât de pregătiți pentru ce urmează sunt cei care au înființat firme între 2011 și 2020. Văd totuși o paralelă cu criza anterioară – au crescut prețurile în sectorul rezidențial foarte mult, există o lipsă de finanțare în ultima perioadă și clienții sunt prudenți în achiziții.

♦ Rețeta pentru un brand puternic este faci lucrurile încet și bine, și asta în orice domeniu. Dacă te grăbești, dacă investești doar în anumite direcții și nu în altele, nu poți reuși.

♦ Avem foarte multe produse bune, dar care nu sunt promovate suficient. Brandul de țară al Germaniei este industria auto. În Franța vorbim de vin. E foarte important să alegem un sector și pe acela să îl facem foarte bine pentru a-l transforma în brand de țară pentru România. Zona turistică nu e foarte promovată, deși avem zone foarte frumoase. Pe de altă parte, eu cred foarte mult în zona de IT. Avem oameni foarte valoroși, care sunt căutați și încă nu sunt la prețuri foarte mari prin comparație cu alte țări. Brandul de țară este un subiect complicat, necesită ajutor și din partea statului, nu merge doar cu investiții private. Plus că ne trebuie puțin mai mult curaj!

Mircea Turdean, CEO al Farmec Cluj

♦ România își poate face brand de țară din inovație, calitate, tradiție și investiții susținute.

♦ Până la Revoluție și chiar și după, când un român mergea dincolo de graniță, lua cu el produse alimentare specifice și o cremă Gerovital. Erau produsele reprezentative. Istoria este un avantaj, pe noi, pe brandul nostru, ne-a ajutat și ne ajută. Astăzi, exportăm în 50 de țări.

♦ Un brand tânăr trebuie să cunoască foarte bine piața, să aibă cercetători buni, să vină cu soluții originale pentru fiecare produs, să nu copieze, ci să inoveze. Mai mult, orice companie trebuie să plece de la un management bun, el trebuie să știe ce are de făcut.

♦ Farmec are anual un plan de cercetare ce cuprinde minimum 100 de produse noi. Portofoliul nostru are circa 500 de articole. În permanență scoatem unele articole vechi sau care nu merg și le înlocuim cu altele noi. Și din cele 100 de noutăți, nu toate vor funcționa, dar avem rezultate bune cu 75% dintre ele, în medie.

♦ Principalul avantaj al mărcilor autohtone în lupta cu cele internaționale îl constituie faptul că se pot adapta foarte rapid. Apoi, e importantă și specificitatea pieței. Noi știm consumatorul îndeaproape. Adaptăm produsele la cerințele lor.

♦ O multinațională scoate o cremă universală și folosește bugete de zeci de milioane pentru a-i face reclamă în toată lumea. Nu poți să ai o cremă care se potrivește tenului unei femei din Europa și să crezi că este adecvată și pentru cineva din Asia ori Africa. Sunt diferențe de ten. Totuși, pentru o astfel de companie, e eficientă metoda, face economii de scară. Noi facem produse cu formule diferite pentru export, ba chiar avem și articole speficice, cum ar fi cremele de albire ce au destinația Asia.

♦ Ca dezavantaj al mărcilor autohtone în lupta cu cele internaționale aș menționa bugetele lor uriașe de marketing și promovare. Mai contează și ajutorul pe care îl primesc din partea statului român. E un ajutor pe care noi am așteptat să îl primim, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Vorbim atât de ajutoare de stat, cât și de târguri și misiuni economice.

♦ Dacă statul român vrea să câștige bani de pe urma firmelor locale, e în interesul lui să vină cu proiecte de ajutoare de stat. E în interesul statului ca Farmec, spre exemplu, să devină un jucător regional. Asta i-ar oferi mai multe taxe și impozite.

♦ Proiectele de ajutoare de stat trebuie să fie viabile, să aibă aplicabilitate. Spre exemplu, Farmec pierde în permanență pentru că nu e în zonă defavorizată. Noi nu ne putem muta de azi pe mâine în Buzău sau Teleorman. Nu e normal să excluzi firmele care produc bani și au branduri foarte puternice, dar sunt în orașe dezvoltate. Nicio schemă de ajutor de stat nu e aplicabilă nouă. Noi nu vrem să facem nici firmă nouă, nu vrem nici să ne relocăm sau să angajăm sute de oameni. Noi venim cu echipamente de 16 mil. euro și vrem să dublăm capacitatea de producție cu același efectiv de salariați.

♦ În ceea ce privește activitatea statului român de a promova firmele locale la nivel internațional, aceasta e foarte slabă, deși companiile locale și-ar dori să participe la târguri și misiuni economice. Polonia pe de altă parte a făcut lucruri bune pentru companiile sale. Acum câțiva ani am vrut să intrăm în Polonia cu produsele Gerovital și ne-am lovit de jucătorii lor. Au câteva zeci de branduri puternice, cu prețuri foarte bune. Acest lucru a fost posibil și datorită statului, care a promovat și susținut firmele locale. Ele sunt puternice și acasă, dar și în toată Europa, sunt la concurență cu multinaționalele.

♦ Chiar și fără ajutor de stat, mergem mai departe cu dezoltarea producției, dar diferența e că vom avea nevoie de mai mult timp, vorbim de 10-15 ani versus trei. De făcut oricum trebuie să o facem.

♦ Cred că dacă aveau sprijinul statului, mai multe mărci locale ar fi ajuns nume internaționale.

♦ În 5-10 ani vrem ca ponderea exportului să crească de la 6-8% azi, la 50%.

Beatrice Dumitrașcu, CEO al Residential Division One United Properties

♦ Brandul de țară este un subiect important, nu putem să construim un brand de țară peste noapte. E important ca fiecare să pună umărul la dezvoltarea României. Toate mărcile autohtone nu au făcut altceva decât să pună Bucureștiul și România pe harta Europei și a lumii. Industria IT este puternică local, dar e tot mai vizibilă și internațional. Suntem recunoscuți ca niște IT-iști desăvârșiți.

♦ România post-decembristă este o țară tânără, dar pe un trend ascendent. Avem foarte multe lucruri de făcut, iar conștientizarea faptului că trebuie să fim mai puternici, mai vizibili cred că va duce la o poziție mai bine consolidată în viitor.

♦ În sectorul imobiliar, prețurile nu au cum să scadă. Inflația este la cote record, toate materialele de construcții se scumpesc, viața nu e deloc ieftină în România – ca peste tot, de altfel. Totuși, când vorbim de piața de real-estate, prețul per mp nu ne pune pe harta Europei în top. Prețurile încă sunt ofertante atât pentru românii care vor să își achiziționeze un imobil, cât și pentru investitori, mai ales pentru aceștia din urmă.

♦ Noi, anul trecut, am avut problema că nu am avut un stoc suficient de unități locative pe care să îl punem în piață. Din fericire, am obținut autorizațiile de construire de care aveam nevoie și atunci portofoliul crește. Iar modul de tranzacționare e constant. Nu văd de ce piața ar trebui să scadă, așa cum se anunță.

♦ Nevoia de apartamente e foarte mare în București și Ilfov, zonă care contribuie cu mai bine de un sfert la PIB-ul României. Avem spații care pot fi transformate în comunități.

♦ One United este un brand care din 2007 a crescut organic, sănătos. Încă de la început am certifcat verde toate imobilele, am creat comunități în jurul proiectelor mixte. Dacă anumite zone din București ar fi fost transformate în comunități în ultimele trei decenii, nu am mai fi avut nevoie azi de 1,5-2 ore pentru a ajunge din Militari (cartier dormitor ñ n.red.) până în Pipera unde sunt birourile.

♦ Clientul este mai educat din perspectica nevoilor pe care și le exprimă. Oamenii caută comunități, caută zone unde unitatea locativă pe care o achiziționează este o investiție sigură. Chiar dacă ei cumpără pentru ei, vor să știe că e și o investiție în același timp.

♦ Mai mult, românii vor să aibă siguranța că dezvoltatorul către care se uită are resursele necesare să poată duce la bun sfârșit dezvoltarea pe care a început-o. În perioada 2008-2011 au fost oameni care au dat avansuri la apartamente și nu și-au recuperat banii (pentru că proiectele ce n-au fost finalizate). Noi avem foarte mulți clienți care vin către One United ca urmare a unei recomandări din partea unor rezidenți deja existenți.

♦ Ca pentru orice brand puternic, 2023 face parte dintr-o strategie mai amplă. Ne dorim să dezvoltăm comunități, zone mixte ñ cu comercial, office și rezidențial. Suntem foarte atenți la criza energetică, integrăm practicile ESG în business. Clienții caută clădiri eficiente energetic.

♦ Dezvoltările pe care le avem în curs se pot întinde până în 2025. Avem proiecte și în centrul Bucureștiului, e vorba de restaurări, pentru că ne interesează zona de patrimoniu. Mai mult, avem 1.450 de unități locative care sunt aproape de a fi finalizate. Stăm bine astăzi ca portofoliu.

♦ Într-o piață nu tocmai stabilă, e foarte important să te adaptezi. Nimeni nu are un glob de cristal, dar planurile trebuie să meargă mai departe. Noi în continuare facem achiziții, în continuare dezvoltăm proiecte noi. Avem reursele să mergem mai departe.