Ecostrategia la cumpărături. În ce vrea să investească un antreprenor român 9 milioane de euro

Pungile din hârtie prezente doar în filmele americane în anii ’90 și 2000 încep să câștige tot mai mult teren și când vine vorba de transportul cumpărăturilor românilor, în contextul în care, în ultimii ani, eco-friendly a devenit un concept încurajat de reglementările europene și adoptat de tot mai multe companii. Pe aceasta mizează și antreprenorul ieșean Tiberiu Stoian, care plănuiește investiții de 9 milioane de euro în afacerea axată pe producția de ambalaje din hârtie premium Exonia.

Tiberiu Stoian și-a început parcursul antreprenorial în jurul anilor 2000, mai întâi cu comercializarea de echipamente IT și orientându-se după câțiva ani pe producția de ambalaje biodegradabile. Printre clienții Exonia se numără deopotrivă consumatorii reprezentați de marile lanțuri de retail, cât și pe alții mai mici, care vor să folosească o alternativă sustenabilă pentru a transporta produsele către utilizatorii finali, cum ar fi, de exemplu, livratorii de produse food. „Nu am făcut neapărat o schimbare de la IT către zona industrială, fiindcă în continuare, în grupul nostru de firme, avem și compania pe care am înființat-o în anul 2000, care se ocupă de importul și distribuția de echipamente IT și de birotică la nivel național. De acolo a pornit și implicarea mea în domeniul ambalajelor, de altfel”, descrie Stoian felul în care a intrat în această afacere. Afacerea de IT s-a dezvoltat foarte bine până în anul 2005 – ajunsese să dețină până în anul 2004, 17 magazine de retail pentru echipamente de calcul în tot atâtea județe. „În aceste magazine, tocmai pentru că am avut succes, aveam un număr de vizitatori destul de mare. La nivelul unei luni, foloseam aproximativ 50.000 de sacoșe, pe care ne-am gândit noi că ar fi oportun să le și personalizăm. La momentul respectiv ne-a fost foarte dificil să identificăm un producător, un furnizor, pe piața locală sau națională care să ne poată furniza aceste sacoșe la o calitate cel puțin medie.”

Într-un final, după îndelungi căutări, au reușit să identifice un astfel de furnizor, care să le livreze sacoșe personalizate, însă era în Italia. Ținând cont de dificultatea de aprovizionare de la acel moment, au decis să facă ei importurile, atât pentru ei, cât și pentru alți clienți, mai întâi din Italia, apoi din Turcia. Mai târziu, din 2010, după ce au început să aibă o cifră de afaceri consistentă, după cum spune antreprenorul, pe această nișă, au considerat că ar fi oportun să și producă aceste sacoșe în România. Au început producția de sacoșe din mase plastice, polietilenă în special, acela fiind un produs care era solicitat pe piață la momentul respectiv. În plus, costul de fabricație era unul redus, aspect care influența și prețul. Odată cu descurajarea acestui tip de ambalaje de către UE, Tiberiu Stoian a considerat că o alternativă ar fi benefică și au pivotat o mare parte a producției către ambalajele prietenoase cu mediul înconjurător. Un alt moment important în activitatea lor de producție a venit astfel odată cu schimbarea legislației și introducerea unor reglementări noi referitoare la categoriile de sacoșe care pot fi vândute pe piața națională. „Mi-aduc aminte că undeva în anul 2011 am fost prima companie românească ce a introdus pe piață o sacoșă biodegradabilă fabricată dintr-o polietilenă standard în care se introducea un aditiv, ce distrugea sacoșa în decurs de 6 luni. Era un proces de degradare chimică care a fost interzis ulterior de autorități.” Au trecut apoi la producția de sacoșe ce imită plasticul, dar sunt fabricate din amidon alimentar, iar în urmă cu aproximativ cinci ani a decis să intre pe nișa producției sacoșelor din hârtie. „Concret, hârtia are marele avantaj că este o materie primă ce se poate recicla de foarte multe ori: de cel puțin de 10 ori poate fi reutilizată, ceea ce înseamnă că are un ciclu de viață foarte lung – inclusiv după ultimul ciclu de utilizare poate fi folosită drept combustibil.”

Procesul tehnologic este unul mult mai complex, prin urmare există un cost mult mai ridicat al echipamentelor necesare pentru producția echipamentelor din hârtie, investiția în echipamentele performante pe care Exonia a decis să le cumpere s-a ridicat la 3,6 milioane de euro. „Era un cost destul de important, motiv pentru care nu mulți antreprenori din domeniul nostru de activitate, antreprenori români, dar și de la nivelul UE, au decis să facă o astfel de investiție.” Totuși, eforturile le-au fost recompensate: „Într-un singur an, 2021, pe baza consumului clienților noștri, și în special celor din  zona de livrări, am înregistrat mai mult decât o dublare a cifrei de afaceri, conform rezultatelor financiare pe care urmează să le publicăm, probabil undeva în aprilie-mai, avem o creștere de 115% a cifrei de afaceri față de anul precedent.” În 2020, cifra de afaceri înregistrată de companie s-a plasat la circa 11 milioane de lei, potrivit datelor publice. Antreprenorul menționează, de asemenea, că indicatorul de profitabilitate a crescut datorită optimizării producției. În prezent, fabrica ieșeană lucrează la capacitate maximă și Stoian spune că nu mai pot primi comenzi, dar au început să facă rezervări pentru capacitatea de producție extinsă, pentru jumătatea anului 2023, când vor pune în funcție alte trei linii de producție. „Plănuim investiții în trei noi linii tehnologice, care vor ajuta la creșterea capacității de producție cu 350%. Provocările țin de materia primă primită – trebuie să avem discuții cu producătorii de hârtie, să ne asigurăm că au capacitatea de a ne livra cel puțin 1.000 de tone de hârtie la fiecare cel mult două luni, punct în care vom deveni cel mai mare producător de ambalaje de hârtie din Europa Centrală și de Est.”

În prezent, se concentrează pe identificarea a 2-3 producători cu care să semneze contracte de furnizare pentru extinderea capacității de producție, în contextul în care pe piața locală nu mai există astfel de posibili parteneri: „În domeniul nostru de activitate scalabilitatea poate fi foarte ridicată, cu două condiții: să ai resurse financiare suficiente, iar în prezent lucrăm pentru atragerea unor investitori în companie, dar dincolo de utilaje, trebuie să avem și materie primă în cantități suficiente. O altă condiție este să avem personal specializat pentru toate aceste utilaje noi, dar deja lucrăm la asta – am început să facem angajări și avem în specializare câțiva operatori care vor „pilota” noile utilaje pe care le vom instala din ianuarie 2023.” Pentru bugetul necesar investiției, iau în calcul inclusiv listarea la BVB, însă vizează și o emitere de acțiuni într-o emisiune privată anterioară listării. „Avem deja o listă scurtă de investitori care și-au manifestat intenția de a se alătura proiectului nostru, cu atât mai mult cu cât investițiile în următorii doi ani se vor ridica la 9 milioane de euro.” Când vor dispărea cu totul sacoșele din plastic de pe piață? Tiberiu Stoian spune că nu are informații în acest sens, dar dacă ar fi să facă o estimare – crede că în maximum cinci ani sacoșele din plastic vor fi interzise cu desăvârșire pentru comercializare și în România, în contextul în care și în Italia, de pildă, au fost interzise definitiv. „Treptat, statele se aliniază la politicile sugerate de UE, dar decidenții europeni au considerat oportun să ofere o perioadă de tranziție în care care consumatorii să se obișnuiască cu noile tipuri de produse, mai sustenabile. În România sacoșele din plastic nu sunt interzise la comercializare sau la producție, în schimb există anumite reglementări specifice: în acest moment nu mai există sacoșe din plastic gratuite, de exemplu, din cauza costului mai mare de producție – este impusă o grosime mai mare a sacoșei, prin urmare costul este mai ridicat. Folosirea sacoșelor din plastic este taxată, de asemenea, iar taxa se plătește către fondul de mediu (ecotaxa – 1,5 lei/bucata de sacoșă, care crește cu cel puțin 50% prețul unei sacoșe).”

Când vine vorba de reciclare, Stoian spune că aceasta ar fi cheia și pentru businessul lor pentru reducerea materiilor prime folosite, dar, în același timp, și în reducerea pe termen lung a costului de fabricație pentru aceste ambalaje. În acest sens, începând cu 1 martie ei vor lansa pe piață un program pilot,  un program național de reciclare – de colectare a sacoșelor reutilizate din hârtie pe care și-au propus să le retragă în fabrică, să le reutilizeze și să le reintroducă în sistem. „Din păcate, în România nu mai există nicio fabrică de hârtie, motiv pentru care nu pot fi transformate tot în sacoșe aceste deșeuri, dar prin intermediul programului nostru  le vom transforma în cutii de carton pe care le vom folosi pentru vânzarea pe piață a sacoșelor din hârtie.” În prezent, importă hârtia din țările scandinave, din țările din nordul Europei și, în mod special, din Spania, Finlanda, Estonia și Norvegia. „Vom recupera aceste sacoșe utilizate cu costuri mai mari, dar suntem dispuși să ni le asumăm; sperăm ca alături de autorități să educăm publicul larg cu privire la faptul că este mai eficient să reciclezi. Sperăm ca în România să reușim să implementăm un sistem de reciclare a deșeurilor de ambalaje măcar cu 40 ani mai târziu față de americani.”

La nivel internațional, industria globală a ambalajelor se află în plină expansiune și va crește cu circa 30% până în 2025, de la 770 miliarde dolari la 1 trilion dolari, după ce s-a extins cu o medie anuală de 5,6% în ultimii 5 ani, arată un studiu recent al companiei de consultanță internațională Horváth. Pe piața locală, nișa producției ambalajelor reciclabile captează tot mai mult interes – este însă în continuare o nișă. O altă firmă care activează pe acest segment este Biodeck, un business de producție și distribuție ambalaje de unică folosință făcute din surse regenerabile, care a ajuns în 2020 la afaceri de circa 13 milioane euro.