Ecosistemul start-up-urilor, față în față cu criza

De la mijlocul lunii martie, adaptarea a devenit cuvântul de ordine în mediul antreprenorial românesc, întrucât businessurile se confruntă cu măsurile de carantină și distanțare socială. Start-up-urile și afacerile la început de drum sunt printre cele mai afectate, în contextul în care au mai puține de arătat investitorilor și clienților dacă nu au deja un produs, însă pentru celelalte, această criză s-ar putea dovedi furtuna perfectă pentru a veni cu un produs sau serviciu disruptive.
„Mulți s-au adaptat, au reușit să se adapteze. Ne uităm încontinuu atât în baza noastră de clienți, cât și la ceea ce învățăm de la companiile care nu sunt clienții noștri și încercăm să înțelegem cum își continuă activitatea. Mulți au schimbat total modelul de afaceri. Unii fac același lucru ca și până acum însă servesc de la distanță clienții. Alții și-au adaptat modelul de afaceri folosind resursele disponibile pentru a avea activitate”, a spus Ovidiu Ghiman, director executiv comercial business segment la Telekom România, într-o intervenție în cadrul videoconferinței ZF IT Generation.
Din perspectiva finanțatorilor din ecosistemul românesc de startup-uri, această criză este cea mai mare din acest secol, fiind precedată în istoria recentă doar de Marea Depresie din anii `30 ai secolului trecut. La acel moment, industria fondurilor de investiții de tip venture capital nu exista, ceea ce înseamnă că acesta este primul test major prin care trec jucătorii din piață. „Criză așa cum este aceasta noi nu am mai văzut, este una mult mai violentă și va fi mai adâncă și mai lungă decât cea din 2007-2009. O criză similară a fost Marea Depresie, dar atunci nu exista industria de venture capital, pentru că aceasta s-a născut acum 60 de ani, deci noi ca industrie nu știm cum este o astfel de criză, sunt teritorii necunoscute”, a explicat Dan Mihăescu, fondator și managing director al GapMinder, unul dintre cele mai mari fonduri de acest tip din România, cu un portofoliu total de 45 milioane dolari.
În baza calculelor de până acum, fondurile din România estimează că efectele măsurilor de carantină și distanțare socială vor mai dura câteva luni, iar revenirea completă ar putea dura chiar și trei ani. „Știm că situația actuală nu este ceva simplu și scurt. Va dura mult. E ceva ce va influența foarte mult ce se întâmplă la nivel macroeconomic, inclusiv ecosistemul de start-up-uri. Estimăm că va mai fi o perioadă de distanțare de 6 luni, poate, după care credem că va începe o perioadă de relansare cam de un trimestru. Și apoi revenirea poate merge cel puțin patru trimestre, iar acesta este un scenariu mediu. Am citit studii care arată chiar și o prelungire a crizei undeva până în T3 2023 în Europa. Normal că va influența ecosistemul de start-up-uri. E liniștea dinaintea furtunii. Cred că este o perioadă foarte bună pentru ajustări, oportunități de a ne evalua și de a fi puțin mai umili”, a spus Mihăescu.
Cu toate acestea, ecosistemul de start-up-uri este conectat la zona hi-tech și la transformarea digitală, ceea ce ar putea ajuta la decuplarea parțială față de condițiile macroeconomice generale. Șeful GapMinder a subliniat că în ultimii 10 ani activitatea fondurilor de tip venture capital și a start-up-urilor în Europa a crescut de 7 ori, iar acest trend ar putea continua, chiar dacă la o altă intensitate pentru moment.

Radiografia declinului
În urma unui studiu realizat în rândul propriilor clienți și parteneri din mediul antreprenorial, Telekom România a descoperit că peste 40% dintre start-up-uri reclamă deja o încetinire a ritmului de înrolare de clienți noi, în timp ce 20% au început deja să piardă clienți și peste 25% au deja probleme cu finanțările pe care le au sau cu atragerea de noi finanțări.
„Problema cea mai mare este scăderea veniturilor, întrucât peste 35% dintre ele au deja o scădere a veniturilor. Mai mult, am observat că în T1 avem cu 35% mai puține noi companii înființate. Dacă sumarizez, principala nevoie a companiilor și a start-up-urilor este legată de reducerea costurilor, începând cu cele neesențiale. Principala provocare este mutarea activității în online, utilizarea instrumentelor de colaborare cât mai optim , cât mai eficient pentru a putea deservi clienții mai departe”, a spus Ghiman. Pentru a se adapta, aproximativ 75% dintre start-up-uri și-au continuat activitatea cu noi instrumente de lucru, în timp ce 30% dintre ele resimt deja un impact în activitatea lor, iar circa 25% dintre start-up-uri au fost nevoite să trimită o parte dintre angajați în șomaj tehnic.
Early Game Ventures, alt fond de venture capital important din România, atrage atenția asupra declinului înregistrat la nivelul volumului de tranzacții care se îndreaptă spre finanțatori.
 „Indiferent de declarațiile din presă, se vede în piață o încetinire a ritmului de tranzacții, o frică a start-up-urilor de a veni spre investitori. S-a schimbat atitudinea. Foarte mulți fondatori evită astfel de discuții în momentele de incertitudine maximă pentru că nu au un răspuns la întrebările câți bani ridici și la cât evaluezi. Probabil folosesc acest timp să se gândească, dacă e momentul oportun să ridice o finanțare acum ori să amâne un an sau mai mult. Noi constatăm o reducere a numărului de start-up-uri care ne contactează în această perioadă”, a explicat Cristian Munteanu, managing partner Early Game Ventures.

Ce nu caută marii investitori
Incertitudinea fără precedent care se așterne în mai multe colțuri din economia globală îi determină pe marii investitori din ecosistemul de start-up-uri să ia o poziție prudentă și să nu investească în proiecte sensibile la crize. În același context, cele două fonduri de investiții de tip venture capital vânează în continuare proiectele de tip big tech, care aduc o inovație tehnologică reală, poate chiar disruptivă. Mai mult, finanțatorii atrag atenția asupra necesității unui plan solid, de la care start-up-ul nu ar trebui să se abată nici în perioade de criză, ci doar să-l adapteze. Unele dintre proiectele pe care le evită fondurile sunt cele care întorc tot proiectul în loc doar pentru a obține profituri în mod oportunist. „Ce nu ne place să vedem sunt niște pivotări premature. Nu ne place ca o companie să reacționeze într-un mod panicat la o schimbare de context. Am investit mereu în companii cu un plan solid, care știu ce vor să facă. Indiferent ce criză apare, ele trebuie să continue pe drumul pe care îl au. Să ai o strategie înseamnă să știi să spui nu – nu să spui da la fiecare microoportunitate laterală care apare pe drum. În venture capital există mereu o doză de oportunism. Dacă o să vină mâine un start-up care pare o investiție solidă, o să o facem. Noi avem totuși niște teze de investiții, căutăm activ start-up-uri în industrii care sunt de interes pentru noi”, a spus șeful Early Game Ventures.
Dan Mihăescu, șeful GapMinder, a adus în discuție și subiectul așa-numitelor „fake tech”, referindu-se la companii care încearcă să se vândă drept companii de tehnologie, dar nu aduc de fapt inovație, ci doar au integrat tehnologia în activitatea lor. Cu toate acestea, unele dintre ele pot aduce valoare în economie, iar acelea ar trebui să își găsească finanțatorul potrivit în ecosistem. „Există și fake tech, cum e WeWork, un business din imobiliare care s-a agățat de zona de tech. Fundamentele nu se schimbă. Nu ne uităm la fake tech, nu ne uităm la magazine online care livrează hârtie igienică doar pentru că a crescut consumul, nu căutăm asta. Nu toate start-up-urile trebuie să caute bani de la noi. Noi suntem la 45 milioane de dolari. După care există fonduri mai mici, bune și agile cu care lucrăm , după care există angel investors. Există oportunități pentru start-up-uri să vorbească și cu astfel de investitori. E o mișcare forțată din offline în online, e clar că noi nu prioritizăm astfel de lucruri, dar ele pot fi bune pentru investitori care au alt model. Ar fi bine să își caute acolo finanțări. Existe organizații de angel investors foarte bune”, a explicat Mihăescu.
Aroganța este unul dintre principalele aspecte la care trebuie să fie atenți jucătorii din industrie pe măsură ce criza avansează, întrucât unii ar putea plăti pentru concluziile pripite chiar cu businessul. „Este important de spus că noi facem evaluările în funcție de cum se comportă în business, dar evaluările se vor face în următoarele runde și aici trebuie să fim foarte raționali. „Businessurile cresc și asta este o veste foarte bună, noi le ajutăm să trecem cu toții prin această perioadă dificilă de cam 18-24 de luni. Pericolul cel mai mare acum este să fim aroganți toți cei din ecosistem, start-up-uri, angels, fonduri și să credem că va fi simplu”, a adăugat Dan Mihăescu.