Economia „pandemică“. Cine sunt câștigătorii?
An de an, procesul de evaluare a celor mai mari companii din economia locală vine cu provocări inerente, ca în orice domeniu sau proces care nu se bazează pe o știință exactă, ci pe o analiză multilaterală de factori și influențe, inclusiv elemente pur calitative, ca de exemplu sentimentul investitorilor.
An de an, procesul de evaluare a celor mai mari companii din economia locală vine cu provocări inerente, ca în orice domeniu sau proces care nu se bazează pe o știință exactă, ci pe o analiză multilaterală de factori și influențe, inclusiv elemente pur calitative, ca de exemplu sentimentul investitorilor. Anul acesta a fost cu atât mai provocator, având în vedere contextul pandemic în care ne aflăm și influența lui asupra economiei și a mediului de business global, România nefăcând, bineînțeles, excepție.
Chiar și în ceea ce privește evaluările date de piață, în speță bursele de valori, discuția publică în această perioadă gravitează în jurul ideii de divergență și al întrebării dacă evaluările curente reflectă situația din economia reală.
Mulți au concluzionat deja că bursele sunt complet decuplate de economie, cumva firesc dacă avem în vedere că indicii americani sunt astăzi la maxime istorice, iar cei europeni, inclusiv neaoșul BET, aproape de maxime, în timp ce scenariul macroeconomic nu este nici pe departe similar cu cel de dinainte de pandemie. Aceeași situație poate fi observată și în topul celor mai valoroase 100 de companii din România, unde, la nivel agregat, valoarea înregistrează o evoluție timidă, dar pozitivă, 1%, în timp ce valoarea primelor 10 companii a crescut cu 7%.
Atât stimulii monetari, fiscali și guvernamentali avuți în vedere, cât și veștile pozitive despre vaccinul care ar „readuce lumea la normal“ contribuie la susținerea acestor evaluări. Dar mai presus și mai profund decât asta, cred că evaluările actuale reflectă parțial niște trenduri structurale foarte puternice, care au fost accelerate de economia „pandemică“: digitalizarea și automatizarea companiilor, indiferent de industria în care activează.
Practic, evaluările actuale sunt într-o măsură din ce în ce mai mare determinate pe baza activelor intangibile sau mai puțin tangibile: de la banalul brand comercial la aplicații software sau de automatizare, până la deținerea de date în sine, care oferă metode noi de monetizare și implicit creare de valoare. De exemplu, într-un studiu recent citat de Bloomberg s-a observat că acțiunile companiilor din indicele american S&P 500 care au un nivel ridicat al activelor intangibile per angajat au performat cel mai bine în 2020, în timp ce cele cu un nivel scăzut al acestui indicator au înregistrat cele mai slabe rezultate. Acest trend, vizibil și înainte, a fost accelerat de contextul pandemic din ambele direcții. Pe de-o parte, a crescut adopția de tehnologii inovative, iar pe de altă parte industriile care se bazau preponderent pe active fixe și capital uman pentru a crea valoare au fost afectate de carantină, distanțarea socială și scăderea apetitului de consum al populației.
Această nouă realitate este globală și, bineînțeles, își face simțită prezența și la nivelul celor mai valoroase 100 de companii din România. Companiile de tehnologie prezente în top au înregistrat creșteri agregate de aproape 70%, în timp ce companiile de retail online (cu o componentă intangibilă puternică) au crescut cu peste 100%. De asemenea, în top 5 cele mai valoroase companii avem în premieră doi reprezentanți ai acestor sectoare.
Alți câștigători locali au fost: industria farma, sectorul de retail alimentar și „do-it-yourself“, toate beneficiind de schimbarea preferințelor de consum ale populației în acest context pandemic.
Însă dincolo de câștigătorii vizibili imediat, cred că altceva este important. Atunci când vorbesc cu antreprenorii și managerii din spatele companiilor locale despre anul care stă să se încheie, cel mai utilizat cuvânt este „special“. Nu știu cât din această abordare vine rațional și cât intuitiv, însă consider că exprimă fidel modul în care ar trebui privită orice situație de criză – ca o oportunitate. Special înseamnă nu doar ieșit din comun sau diferit, ci și deosebit de bun, de valoros sau chiar excepțional. Astfel că, dincolo de câștigătorii evidenți, cred că orice companie cu o astfel de abordare, completată de adaptabilitate și inovație, va deveni inevitabil un câștigător pe termen lung.
Alexandru Vlaicu este manager investment banking & capital markets BT Capital Partners