Economia locală a frânat în ultimii trei ani, mai stă în picioare ideea că România are deficit de forță de muncă?

♦ Cristian Popa, BNR: „Paradoxal, piața muncii este, în același timp, relativ tensionată (cu deficit de forță de muncă), dar dispune și de rezerve importante.“

Economia locală a frânat în ultimii trei ani, businessul a încetinit pentru multe sec­toare de activitate, însă piața muncii din Ro­mâ­nia rămâne prinsă într-un paradox: com­pa­niile continuă să acuze lipsa forței de mun­că bine pregătite, dar, în același timp, există rezerve importante de personal nevalorificat.

Datele de la BNR arată că circa 40% dintre firme continuă să se confrunte cu lipsa personalului calificat, iar fenomenul se resimte atât în industriile cu activități de bază, cât și în sectoare cu valoare adăugată ridicată, precum IT, inginerie sau sănătate.

Astfel, rezultatele extrase din sondajul privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România (FCNEF) rea­lizat de BNR au arătat că disponibilitarea forței de muncă bine pregătite a reprezen­tat o dificultate destul de des întâlnită în rândul companiilor în perioada septembrie 2024 – februarie 2025, aproximativ 40% dintre acestea considerând lipsa persona­lului calificat ca fiind o problemă presantă, iar procentul urcă la 54% în cazul corporațiilor.

„Acest deficit lovește atât la bază, cât și la vârf: cel mai acut se manifestă la ocupații cu competențe elementare, dar persistă și în IT&C, științe, inginerie și sănătate. Para­doxal, piața muncii este, în același timp, re­lativ tensionată (cu deficit de forță de mun­că), dar dispune și de rezerve impor­tan­te“, susține Cristian Popa, CFA, membru în boardul BNR, pe contul său de Linkedin.

La nivel european, România resimte lipsa de personal calificat mai acut decât multe alte state. Potrivit sondajului ECB SAFE, companiile românești au evaluat problema lipsei de personal la 8,1 puncte din 10 în perioada aprilie-septembrie 2024, în timp ce media UE27 este de 6,7 puncte.

Datele sunt susținute și de raportul EURES 2024, care plasează România pe locul 5 în UE după intensitatea deficitului de personal. Această poziție este alimenta­tă de indicatori precum rata redusă de participare a forței de muncă – în special în rândul tinerilor, femeilor și minorității rome – și procentul ridicat al tinerilor NEET (care nu lucrează, nu urmează studii și nu participă la programe de formare).

Deși rata de ocupare a crescut de la 49,5% în 2009 la 63,8% în 2024, România rămâne cu aproape 10 puncte procentuale sub media UE.

Îmbătrânirea demografică accentuează presiunea asupra pieței muncii. Ponderea persoanelor de peste 65 de ani a crescut la 20% în 2024, față de 16% în 2013, iar vârsta mediană a populației este acum de aproape 44 de ani. În același timp, prognozele indică o scădere a populației totale cu aproape 10% până în 2035.

Pe fondul acestei presiuni, migrația a devenit un factor corectiv al pieței. După două decenii de migrație net negativă, Ro­mâ­nia a trecut pe plus în perioada 2022–2023.

„Asta nu înseamnă că toți românii s-au întors acasă sau că au încetat să mai plece, dar fenomenul s-a temperat, au început să mai și revină acasă. În medie, au emigrat (plecat) peste 200.000 de persoane anual în ultimii 10 ani. Dar, în 2023, România a avut circa 324.000 imigranți (persoane sosite)“, a explicat Cristian Popa.

Analiza BNR arată că numărul imigranților a crescut în special datorită lucrătorilor proveniți din Nepal, Sri Lanka, Vietnam și alte state non-UE (în general, muncitori necalificați care aparțin țărilor în curs de dezvoltare sau cei plecați din Ucraina) și mai puțin din UE, în timp ce emigrarea îi privește adesea pe lucrătorii calificați.

Notă: Indicatorul privind tensionarea pieței muncii este calculat ca raport între rata locurilor de muncă vacante și rata șomajului BIM (date cu frecventă lunară). Deficitul de forță de muncă se referă la procentul companiilor care percep că dificultatea de a găsi forță de muncă reprezintă un factor care le limitează activitatea economică.

Sursa: INS, Eurostat, CE-DG ECFIN, calcule BNR