Cum este economia Kazahstanului, punctul fierbinte al planetei în acest moment, cu un PIB de 171 miliarde de dolari și vaste resurse de petrol și uraniu? Salariul minim pe economie este de 84 de dolari pe lună

Kazahstanul, cea mai importantă economie din Asia Centrală și fostă țară sovietică, are un Produs Intern Brut de 171 de miliarde de dolari, exporturi în valoare de 51 miliarde de dolari și vaste resurse de uraniu, zinc, cupru, aluminiu și petrol, conform datelor publicate de Banca Mondială. Ca nivel de trai, salariul minim pe economie este de 84 de dolari, de aproape 4 ori mai mic decât în România.

Kazahstanul este cea mai mare dintre republicile din Asia Centrală și a noua țară ca mărime din lume, cu o suprafață de aproximativ 2,7 milioane de kilometri pătrați. Se învecinează cu Rusia la nord, Marea Caspică la sud-vest, Turkmenistan, Uzbekistan și Republica Kârgâză la sud și China la est.

Kazahstanul și-a câștigat independența față de fosta Uniune Sovietică la 16 decembrie 1991. În 1998, capitala a fost mutată din sud-estul țării, de la Almaty, în nord, la Astana. La 23 martie 2019, capitala a fost redenumită „Nur-Sultan”, după numele președintelui Nursultan Nazarbayev, cel care a condus țara cu o mână de fier timp de 30 de ani.

Populația actuală a Kazahstanului este de aproximativ 19 milioane de oameni, dintre care 68% sunt etnici kazahi. Există, de asemenea, o comunitate rusă importantă (19 % din populație) și comunități mai mici de uzbeci, ucraineni, uiguri, tătari și germani. Conform unui recensământ din 2009, apartenența religioasă este împărțită între islam (70% din populație) și ortodocșii rusi (26%).

Economia Kazahstanului a avut o performanță puternică între 2001 și 2007, alimentată de exporturile de energie și minerale în expansiune și facilitată de reforma economică, investițiile străine și – mai ales – de o serie de recolte bune. Potrivit Fondului Monetar Internațional (FMI), Kazahstanul a susținut o creștere medie anuală a PIB-ului de 9,7% pe an între 2001 și 2007. Cu toate acestea, această creștere solidă a încetinit în timpul crizei financiare globale la doar 1,2% în 2009. O redresare puternică a înregistrat o creștere economică, potrivit raportului FMI, de 7,5% în 2011, 5,1% în 2012 și 5% în 2013. În mare parte, ca urmare a prețurilor scăzute ale petrolului și a presiunilor externe cauzate de situația economică din Rusia și de devalorizarea rublei ruse, creșterea a scăzut la 2% în ultimul trimestru din 2015, potrivit site-ului Departamentului de Afaceri Externe și Comerț al Guvernului Australiei. Produsul Intern Brut al Kazahstanului este de aproximativ 171 de miliarde de dolari, iar PIB-ul nominal pe cap de locuitor, de 9,122 USD pentru 2020, îl depășește cu mult pe cel al vecinilor săi din Asia Centrală și este comparabil cu cel al Rusiei.

Din motive istorice și geografice, economia Kazahstanului este strâns legată de cea a Rusiei, care rămâne cel mai mare partener de import. Rusia continuă să închirieze aproximativ 6.000 km pătrați de teritoriu kazah în jurul instalației spațiale Cosmodromul Baikonur, unde a fost lansat Sputnik I în 1957, primul satelit artificial al Pământului. Cosmodromul este în uz activ, iar închirierea sa a fost prelungită până în 2050. Kazahstanul, totuși, devine, de asemenea, aproape integrat cu China, care a devenit cel mai mare partener de export în 2011. Împreună cu Rusia, Belarus, Armenia și Kârgâzstan, Kazahstanul este, totodată, membru al Uniunii Economice Eurasiatice, o uniune vamală menită să faciliteze o mai bună integrare economică în regiune.

Cererea Kazahstanului de a adera la Organizația Mondială a Comerțului a fost acceptată de Consiliul guvernatorilor OMC în iunie 2015, iar aderarea sa oficială a început la 30 noiembrie 2015.

Pe lângă uraniu, Kazahstanul deține rezerve vaste de combustibili fosili și resurse naturale, în mare parte neexploatate. La nivel global, Kazahstanul este pe locul 12 ca rezerve dovedite de petrol și pe locul 14 ca rezerve de gaze naturale și se clasează în primele zece țări pentru rezerve de cărbune, aur, crom, zinc, plumb și bauxită. Kazahstanul deține 8% din zincul mondial, 7% din mangan și 4% din minereul de fier. În ceea ce privește producția, însă, industria minieră din Kazahstan rămâne departe de a-și realiza întregul potențial. Producția zilnică de petrol a Kazahstanului în 2016 a fost de 1,6 milioane de barili, din care 73% au fost exportați. Se crede că sectorul Mării Caspice al Kazahstanului deține alte câteva rezerve importante de petrol și gaze încă neexploatate.

Având în vedere că terenurile sale vaste de stepă sunt capabile să găzduiască atât creșterea de animale, cât și producția de cereale, agricultura este o industrie importantă pentru Kazahstan, fiind un mare producător de grâu. Principalele sale piețe de export sunt vecinii săi din Asia Centrală, Iran și Turcia; deși în ultimii ani a început să exporte în China, Coreea de Sud și Japonia. Departamentul Agriculturii al SUA a estimat că producția totală de grâu din Kazahstan pentru 2019/20 a fost de 14 milioane de tone.

Investițiile străine directe în Kazahstan au depășit 129 de miliarde de dolari în 2014. Atragerea de investiții suplimentare este parte integrantă a planurilor guvernului Kazahstanului de a diversifica economia, în special în domenii precum producția de metale neferoase, care completează dotarea sa energetică.

De asemenea, Kazahstanul a devenit a treia țară ca mărime în ceea ce privește energia consumată pentru a „mina” Bitcoin, cea mai renumită criptomonedă din lume, o dezvoltare impresionantă pentru o țară care funcționează în esență pe cărbune.

Datele de la Cambridge Bitcoin Electricity Consumption Index arată că ponderea globală a Kazahstanului în puterea de procesare a criptomonedei a crescut semnificativ, în timp ce alte țări majore în „criptominat” au decelerat. China, de departe cel mai mare producător de criptomonede, a înăsprit reglementările privind monedele digitale, ceea ce a determinat pe mulți să treacă la servere din Kazahstan, potrivit The Diplomat.