Economia dă semne de revenire după evoluția sub așteptări, inflația continuă să scadă, iar relaxarea monetară mult-așteptată a început, în timp ce profiturile băncilor și deficitele tot urcă. Cât de mult vor coborî dobânzile la credite și când încep să scadă și deficitele? Care sunt provocările pentru bancheri?

♦ Creditarea se poate revigora mai mult în perspectivă, având în vedere scăderea dobânzilor în contextul temperării inflației ♦ În prima parte a anului segmentul creditelor retail s-a revitalizat, tras în sus de creditul de consum, în timp ce pe piața corporate a prevalat prudența ♦ Sistemul bancar se află într-una din cele mai bune perioade, cu majoritatea indicatorilor pe verde în ceea ce privește solvabilitatea, lichiditatea, calitatea activelor, profitabilitatea ♦ În T1/2024 activele sistemului bancar au atins un nou maxim, de peste 822 mld. lei, în timp ce solvabilitatea a ajuns sub 23%, raportul credite/depozite a coborât spre 66%, iar rata NPL a fost doar 2,4% în martie 2024. Profitul a depășit 3,7 mld. lei în T1/2024, fiind în creștere cu 10%, iar rentabilitatea activelor a trecut de 1,8% ♦ Băncile au capacitatea de a finanța economia, atât din perspectiva capitalului, cât și a lichidității.

Anul 2024 a adus o inflație în scădere și începutul relaxării monetare mult- aș­teptată de toată lumea. Iar ajustarea dobânzilor ar urma să meargă mai departe, astfel că în perspectivă putem să vedem dobânzi mai mici la credite, rate mai mici, ceea ce va da un impuls creditării și economiei.

După ce inflația și-a accelerat scăderea sub prognoză, economia a crescut mai puțin decât s-a anticipat în primul trimestru din acest an, iar avansul anual al creditului privat a rămas anemic, sub 6%, BNR a decis în sfârșit în vară să dea startul relaxării monetare, tăind dobânda-che­ie la 6,75%, de la nivelul de 7% unde staționase timp de un an și jumătate.

Această relaxare monetară vine la distanță de aproape trei ani de când saltul inflației impusese începerea înăspririi politicii mo­netare, în toamna anului 2021, când BNR a urcat dobânda de la minimul istoric de 1,25% până la 1,50%, iar apoi la 1,75%. În anul 2022 BNR a mai majorat dobânda-cheie de încă opt ori, până la 6,75%, iar la început de 2023 a mai fost o creștere, până la 7%. Practic, ciclul de înăsprire a politicii monetare din ultimii trei ani a inclus 11 majorări ale dobânzii-cheie, care au venit în tandem cu explozia inflației.

Dacă în urmă cu un deceniu inflația era în jurul a 1%, în anul 2022 a urcat la două cifre, spre 17%, pentru ca apoi să coboare spre 6% în 2023 și spre 5% în prima parte a anului 2024. În acest interval, rata-cheie a coborât de la 4% în 2013 la minimul istoric de 1,25% în 2021 și apoi a urcat treptat până la 7% în 2023, pentru ca în vara acestui an să coboare la 6,75%.

Cu ajutorul dobânzilor mai mari băncile centrale temperează inflația, dar nivelurile ridicate ale dobânzilor înseamnă și credit mai scump, consum încetinit și frânare a creșterii economice.

De altfel, vedem că în anul 2023 creditarea a frânat, crescând cu un ritm mediu de circa 7%, la jumătate față de viteza din 2022, în timp ce și economia a încetinit, creșterea PIB fiind de doar 2,1%, față de 4,1% în 2022. Și în T1/2024 creditarea și economia au mers cu frâna trasă. Astfel, scăderea dobânzilor a devenit tot mai necesară.

După ce în T1/2024 creșterea economică a fost „sub așteptări“, pentru T2/2024 BNR spune că datele indică o „creștere semnifi­ca­tivă a economiei“ în termeni trimes­triali, mai solidă decât așteptările, implicând o creștere notabilă a avansului PIB față de T2/2023. Iar dobânzile mai mici vor aduce un impuls suplimentar creditării și economiei.

În următoarele luni, rata anuală a inflației va continua să scadă pe o traiectorie „semnificativ mai joasă“ decât cea estimată anterior, după cum indică evaluările specialiștilor din BNR. Însă, nu lipsesc nici atenționările cu privire la incertitu­dini și riscuri pentru inflație în viitor venind dinspre fiscalitate și creșterea salariilor și pensiilor, dar și din sfera energiei electrice, gazelor naturale sau cotației țițeiului. Iar una dintre problemele României este accen­tua­rea dezechi­li­brelor macroecono­mice, deficitele și datoria publică crescând substan­țial față de situația din urmă cu un deceniu.

În condițiile în care persistă incertitudinile macroeconomice și geopolitice, se impune atât susține­rea redresării economiei (inclusiv prin revigorarea creditării), cât și ajustarea deficitelor bugetare și de cont curent, care pot deveni în caz contrar vulnerabilități importante.

În ceea ce privește sistemul bancar, probabil va rămâne perfor­mant, solvabil, lichid, cu un profit consistent și în 2024, cu o revigorare a creditării, iar consoli­darea, restruc­turarea și digitalizarea pot merge mai departe, după cum anticipează bancherii.

În planul creditării, în prima parte a anului segmentul creditelor retail s-a revitalizat, tras în sus de creditul de consum, în timp ce piața corporate a decelerat de la începutul anului.

Bogdan Neacșu, președintele Asociației Române a Băncilor (ARB) și președintele executiv al CEC Bank, se așteaptă ca sistemul bancar să continue ritmul de creștere, să se îmbunătățească activi­tatea de creditare.

El consideră că există un nivel de conservatorism privind creditarea în România, care vine și dinspre economia reală, mai exact din rândul cererii, companiile fiind mult mai precaute, prudente, dar nici băncile nu pot să își asume să arunce cu banii în direcția unor businessuri care nu au reziliență financiară sau un viitor.

„Conservatorismul îl întâlnim și la nivelul clienților. Clienții sunt mult mai precauți – mă refer aici la persoane juridice, companii -, sunt mult mai precauți, prudenți în momentul în care iau decizia să investească într-un proiect sau să se împrumute pentru a realiza un proiect. Nu mai văd antreprenori care să se aventureze și să dezvolte o afacere fără să citească mai mult, fără să se documenteze mai mult sau să aibă o previziune în față. Conservatorismul acesta vine cumva și din ceea ce se întâmplă în economia reală, în rândul cererii de credite. Nu putem să aruncăm cu banii pe fereastră sau să creăm în mod voit businessuri care nu au reziliență financiară sau un viitor“, a spus șeful bancherilor în cadrul ZF Bankers Summit 2024.

În timp ce precauția a fost la cote ridicate în rândul companiilor în ceea ce privește creditarea, zona finanțării persoanelor fizice a început mult mai dinamic anul 2024 decât în 2023, adaugă el. „Observăm că în cazul persoanelor fizice, acest început de an a fost mult mai dinamic decât perioada anului anterior. Probabil și din cauză că salariile au cunoscut o oarecare creștere raportat la anul trecut.„ El a atenționat totuși că zona de consum s-a revigorat destul de mult în ultimele două luni, ceea ce ar putea pune din nou presiune pe inflație.

Șeful bancherilor din ARB se declară optimist pentru partea a doua a acestui an, luând în calcul și scăderea dobânzilor pe fondul ajustării inflației. „Suntem și foarte atenți la ce se întâmplă în economie, cum inflația reușește să înregistreze niveluri mai scăzute. Ne așteptăm în a doua parte a acestui an ca dobânzile să cunoască măcar o scădere lentă. Trebuie să fim foarte atenți la partea de consum pentru că s-a revigorat destul de mult în ultimele două luni, lucru care poate să pună presiune pe inflație. Trebuie să fim atenți la ce se întâmplă în regiune pentru că alegerile nu s-au terminat. Trebuie să fim atenți la politicile fiscale și să încercăm să ne implicăm activ în relația aceasta între noi ca reprezentanți ai sistemului bancar și guvern, decidenții politici„.

Cât despre nivelul mai mare al depozitelor la companii comparativ cu creditele, Bogdan Neacșu a explicat că fie nu există suficiente proiecte de investiții, fie firmele așteaptă noi oportunități.

Referindu-se la profitabilitatea sistemului bancar, șeful ARB a spus că profiturile care au fost făcute în România în sistemul bancar au rămas într-o foarte mare măsură la nivelul băncilor locale, chiar dacă au mai existat cazuri de retragere de dividende, lucru absolut firesc.

Florian Neagu, director general adjunct al direcției de stabilitate financiară din BNR susține că sănătatea sectorului bancar din România a continuat să se consolideze și, pentru toți indicatorii principali după care se evaluează sănătatea financiară a unui sector bancar, noi suntem cu valorile în zona verde, atât în ceea ce privește solvabilitatea, lichiditatea, calitatea activelor, cât și profitabilitatea.

Cu toate acestea, el recomandă să existe o pregătire, și la nivelul sectorului real, pentru a face față unor eventuale evoluții nefavorabile. „Sectorul bancar are și un grad bun de acoperire a pierderilor așteptate cu provizioane, are și un grad bun de acoperire a pierderilor neașteptate cu capitaluri și ne-am aștepta să vedem o pregătire rezonabilă și din partea sectorului real. De exemplu, a folosi perioadele bune care s-au manifestat în anii anteriori pentru a-ți consolida solvabilitatea firmelor. Primul meu mesaj ar fi de prudență. Doar dacă ne uităm la principalele riscuri care sunt în prezent atât în România, cât și pe plan internațional, conflicte geopolitice importante, un război la granița României în desfășurare, dezechilibrele macroeconomice rămân importante. El a amintit că avem o mare vulnerabilitate în economie, o pondere foarte mare de companii subcapitalizate și așteptările ar fi fost ca în anii anteriori, când profiturile au fost semnificative în economia reală, să vedem o parte din aceste profituri capitalizate.

Privind retrospectiv, în anul 2023 bankingul românesc a fost caracterizat de profit record, active ajunse la vârfuri istorice, stabilitate a dobânzilor, odată cu scăderea inflației, solvabilitate și lichiditate la cote ridicate, continuarea creditării, accelerarea consolidării și restructurării băncilor, cu tranzacții surpriză de M&A, impozitul suplimentar pe cifra de afaceri a băncilor, continuarea digitalizării și nivelul scăzut al ratei NPL.

Practic, anul 2023 s-ar putea delimita ca cel mai bun an din istoria României pentru instituțiile de credit, cu maxime istorice pe mai multe paliere, în condițiile în care băncile au reușit să se replieze destul de rapid, acomodându-se la noua realitate, după perioada lungă de stabilitate macroeconomică și dobânzi mici din ultimul deceniu.

În anul 2023, ascensiunea puternică a veniturilor băncilor, în contextul dobânzilor mari, și continuarea creditării au ajutat sistemul bancar românesc format din 32 de bănci să obțină un profit net record de aproape 14 mld. lei, depășind recordul precedent din 2022, de peste 10 mld. lei. Acesta a fost cel mai bun câștig anual pentru bănci, un profit istoric. Comparativ, la final de 2013, băncile raportau un profit modest, după ce în 2012 marcaseră o pierdere de -2 mld. lei.

Activele băncilor din România au avut o ascensiune aproape neîntreruptă de la an la an, dublându-se în ultimul deceniu, la un record de peste 800 mld. lei. Dacă în 2013 existau pe piața financiară autohtonă 40 de bănci cu active totale de circa 360 mld. lei, la finalul anului 2023 cele 32 de instituții de credit existente raportau active cumulate record de 803 mld. lei.

În ultimul deceniu, economia și creditarea au fost pe un trend preponderent ascendent, într-un mediu de dobânzi care au coborât la minime istorice până în 2020/2021, pentru ca apoi să revină pe creștere, iar din 2024 să scadă iar. Dar viteza economiei a depășit viteza creditării, PIB-ul crescând mai repede decât stocul creditului privat. Astfel, creșterea economiei a fost susținută de resursele populației și companiilor, și într-o mai mică măsură de creditare. De altfel, România a ajuns la coada clasamentului european al intermedierii financiare, având cele mai scăzute ponderii în PIB ale activelor și creditelor.

După un deceniu, PIB-ul României a ajuns în prezent mai mult decât dublu față de 2013 (Ă153%), trecând de pragul de 1.600 mld. lei, în timp ce creditarea a crescut cu doar 77%, soldul ajungând la 387 mld. lei în 2023.

Până acum, câștigurile mari obținute de bănci au fost, în general, corelate și cu ascensiunea creditării și a economiei. Anul trecut, ascensiunea profitului băncilor a venit pe fondul nivelurilor ridicate ale dobânzilor, în contextul continuării creditării cu un ritm mult mai lent decât în 2022.

Câștigurile mari raportate de băncii în ultimii ani au fost susținute atât de îmbunătățirea calității portofoliilor și scăderea provizioanelor, cât și de activitatea operațională, portofoliile de credite noi fiind în creștere. Totodată, marja mare dintre dobânzile la credite și depozite și creșterea veniturilor din comisioane au susținut rezultatele raportate de bănci. Rata creditelor neperformante a rămas sub 3%.

La nivelul întregului sector bancar românesc sumele economisite în depozite au rămas la un nivel ridicat, fiind mult peste soldul creditelor, astfel că există resurse financiare de unde poate să fie susținută creditarea mai puternic. La finalul anului 2023, soldul depozitelor era de circa 574 mld. lei, în timp ce soldul creditelor ajunsese la 387 mld. lei. Iar raportul credite/depozite scăzuse în decembrie 2023 sub 70%, la 67,8%, fiind mai mic decât nivelul de la final de 2022, de 71,4%. Astfel, se observă că raportul credite/depozite a rămas în jurul a 70% în ultimii ani, semn că nivelul creditării nu ține pasul cu depozitele din sistemul bancar. Privind retrospectiv, în perioada 2007-2013 raportul dintre credite și depozite depășea 100%, iar începând din 2014 acest nivel a scăzut de la an la an.

Și solvabilitatea mare a băncilor, de peste 20%, mai mult decât dublă față de minimul recomandat de 10%, arată faptul că băncile pot face față mai bine unor șocuri și că există resurse pentru a intensifica finanțarea economiei. Însă, nu este de dorit nici un nivel foarte ridicat al solvabilității, pentru că dă semnalul că băncile nu își utilizează resursele de care dispun pentru acordarea de credite. Comparativ, în urmă cu un deceniu rata de solvabilitate – un indicator important analizat de BNR, care arată nivelul de capitalizare al băncilor de pe piața românească – era de doar 15%.

Bogdan Neacșu, președintele ARB: Suntem și foarte atenți la ce se întâmplă în economie, cum inflația reușește să înregistreze niveluri mai scăzute. Ne așteptăm în a doua parte a acestui an ca dobânzile să cunoască măcar o scădere lentă. Trebuie să fim foarte atenți la partea de consum pentru că s-a revigorat destul de mult în ultimele două luni, lucru care poate să pună presiune pe inflație. Trebuie să fim atenți la ce se întâmplă în regiune pentru că alegerile nu s-au terminat. Trebuie să fim atenți la politicile fiscale și să încercăm să ne implicăm activ în relația aceasta între noi ca reprezentanți ai sistemului bancar și guvern, decidenții politici.

Florian Neagu, director general adjunct, Direcția Stabilitate Financiară din BNR:  Sănătatea sectorului bancar din România a continuat să se consolideze. Constatăm că, pentru toți indicatorii principali după care se evaluează sănătatea financiară a a unui sector bancar, noi suntem cu valorile în zona verde, atât în ceea ce privește solvabilitatea, lichiditatea, calitatea activelor, cât și profitabilitatea. Primul meu mesaj ar fi de prudență. Doar dacă ne uităm la principalele riscuri care sunt în prezent atât în România, cât și pe plan internațional – conflicte geopolitice importante, un război la granița României în desfășurare, dezechilibre macroeconomice importante. Trebuie să ne pregătim pentru a face față unor eventuale evoluții nefavorabile.