Ecce Homo

Pentru că pictura lui Hieronymus Bosch se citește, se vizionează, se descifrează și, în cele din urmă, se savurează. Criticii spun că pictorul nu și-a făcut niciodată iluzii despre raționalitatea făpturii umane și că nu a crezut în bunătatea nativă a lumii, coruptă de oameni. Unii au spus că a fost nebun, alții l-au crezut membru al unei secte care practica libertinajul în încercarea de a atinge misticul, iar alții l-au bănuit, cuminți, doar că ar fi avut preocupări legate de alchimie și ezoteric. Hieronymus van Aken a fost un ins cu o imaginație bogată, care a văzut lumea altfel decât restul – lumea sa era densă, coșmarul era colorat, ideile voiau să șocheze, fantezia era delirantă; putea fi altfel un rod al fantasmelor Evului Mediu?!

De restul nu i-a păsat. N-a ținut nici măcar să își atribuie lucrările, pentru că numai șapte din cele circa 35 sau 40 de tablouri care îi sunt atribuite sunt semnate și nici măcar unul nu este datat. Marile sale lucrări, la figurat și nu la propriu, tripticurile – “Ispitele Sfântului Anton”, “Grădina plăcerilor”, “Judecata de apoi” – sunt adevărate opere cinematografice complexe.

Pictura pe care o propun astăzi este “Ecce Homo”, episodul în care Pilat din Pont îl arată mulțimii pe Isus; citind-o, descifrând-o, vedem că oamenii nu s-au schimbat așa de mult în sutele de ani care ne despart de perioada de început a Renașterii; un Isus liniștit chiar, care își acceptă soarta și care contrastează cu mulțimea fremătătoare și tembelă, agitându-se pentru spectacolul morții, alegând, fără regrete, hoția în locul seninătății.

Tabloul, expus în prezent la Indianapolis, nu i-ar aparține, spun unii specialiști, lui Bosch, ci unui ucenic, și diferă de “Ecce Homo” expus la Frankfurt. Sincer, mi se pare că Indianapolis, pictat undeva pe la 1490 este mult mai Bosch decât Frankfurt, indiferent de ce spun analizele ce stabilesc vârsta lemnului pe care este pictat tabloul. Regăsim mai ales gloata atât de bine reprezentată în altă minunată pictură – “Hristos cărând crucea”, din 1515 – 1516, un compendiu de expresii umane și de expresivitate artistică.

Pe de altă parte, Frankfurt, data 1470, are câteva detalii care îl fac excepțional – Bosch este poate primul artist din lume care folosește litera scrisă, într-un mod asemănător cu dialogurile din benzile desenate, pentru a imortaliza spusa lui Pilat și replica “Crucifige Eum” – “Răstignește-l” – a mulțimii. În plus, Ierusalimul este reprezentat prin liniile unui tipic oraș flamand astfel încât privitorul să nu mai aibă nicio îndoială în privința identităților din tablou. Privește-te pe tine.

Ecce homo.