E scumpă viața pe datorie: statul român se împrumută în 2023 la dobânzi cât un sfert din PNRR. În ultimii 10 ani, până în 2022 inclusiv, România a plătit dobânzi de 27 mld. euro (137 mld. lei)

România a plătit dobânzi în ultimul deceniu în valoare de 27 mld. de euro, echivalentul sumelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În 2023, dacă tendința din ianuarie se păstrează, peste 7 mld. de euro ar urma să meargă spre dobânzile la datoria publică, care a trecut de 130 mld. de euro (650 mld. lei). Astfel, ca o comparație, în perioada 2013-2023, statul ar plăti numai cu dobânzile circa 35 mld. euro, adică cât era PIB-ul României în 1990.

Cu un rating de țară doar cu o treaptă deasupra „junk”, pe ultimul nivel recomandat investițiilor, cu un război la graniță și cu un necesar de finanțare anual de peste 20 mld. de euro, România plătește unele dintre cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană. Singura țară care plătește dobânzi mai mari este Ungaria, care are o inflație de 26% și un deficit bugetar de peste 6% din PIB în 2022.

„Ratele dobânzii plătite de statul român la datoria publică sunt relativ mari, în primul rând ca o consecință a unei prime de risc de țară ridicate, dar și a unei oferte (necesar de finanțare) relativ mari. România are un rating relativ slab la nivelul de PIB/capita pe care îl avem pentru că avem dezechilibre macroeconomice mari. Îmbunătățirea ratingului de țară, cu efecte favorabile la nivel de costuri de finanțare, este absolut necesară”, spune Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank și fost președinte al Consiliului Fiscal.

România se împrumuta la finalul săptămânii trecute la un cost de aproape 8%. Doar Ungaria avea un randament mai mare al titlurilor de stat cu maturitate la 10 ani (barometrul pentru costul de finanțare al unei țări).

„România este pe ultima treaptă de rating recomandată investițiilor, ceea ce înseamnă costuri de finanțare mai mari. Vedem că guvernul s-a împrumutat mult și piețele știu lucrul acesta. O cerere mare automat a dus și dobânzile în sus. Dobânzile se pot duce în jos reducând puternic deficitul bugetar și scăzând inflația”, explică și Adrian Codirlașu, vicepreședintele CFA România, asociația analiștilor financiari.

Ultimele date despre datoria pu­bli­că arată că gradul de îndatorare a ajuns la 48% din PIB, adică peste 650 mld. de lei (130 mld. euro). Conform angajamentului asumat la aderarea la Uniunea Europeană, gradul de îndatorare al unui stat membru nu trebuie să treacă de 60% din PIB. Deși este departe de acest prag, economiștii sunt de părere că pentru România nu este relevant, pentru că piețele externe, care finan­țează datoria, se uită mai degrabă la capacitatea de rambursare a dato­riei, adică la evoluția veniturilor la buget.

„O sursă de presiuni suplimentare în buget este rata dobânzii mult mai mare la care finanțăm deficitul bugetar și refinanțăm datoria publică. Asta face ca procentul din PIB alocat în buget pentru plata dobânzilor să crească de la circa 1% din PIB în 2018-2019, la peste 2% din PIB în 2023-2024“. 

Dobânzile la datoria publică, cheltuiala obligatorie în buget, vor consuma în 2024 circa 9% din total venituri încasate de stat din taxe și impozite, conform proiecțiilor Comisiei Europene, față de o medie la nivelul UE de 3,8%”, mai spune Ionuț Dumitru,

Pentru a scădea costul de finanțare al statului și implicit cheltuiala anuală cu dobânzile, este nevoie obligatoriu de reducerea deficitului bugetar. Deficitul bugetului statului a fost de peste 80 de mld. de lei în 2022 (circa 16 mld. euro).

„Dobânzile pot scădea reducând puternic deficitul bugetar. Automat cererea de finanțare va scădea și implicit costul la care se împrumută statul.  Dacă respectăm condițiile din procedura de deficit excesiv și PNRR, poate se îmbunătățește și ratingul și scade și prima de risc”, mai spune Adrian Codirlașu.