E greu să fii independent, pe cont propriu, să nu mai ai șefi și să-ți plătești singur salariul: românii nu mai vor freelancing și joburi part time
Până să vină această criză, destul de multă lume voia să scape de multinaționale, chiar de companiile antreprenoriale românești și să lucreze pe cont propriu sau part time, să nu mai aibă șefi, să nu mai muncească pentru alții și…
Până să vină această criză, destul de multă lume voia să scape de multinaționale, chiar de companiile antreprenoriale românești și să lucreze pe cont propriu sau part time, să nu mai aibă șefi, să nu mai muncească pentru alții și să-și facă singuri programul.
În primul an de pandemie lucrurile s-au schimbat. Conform eJobs, cel mai mare portal de recrutare online, cu 4,6 milioane de CV-uri și 1,3 milioane de aplicări lunare pentru 24.000 de locuri de muncă, una dintre schimbările importante care au apărut în ultimii ani pe piața muncii marcând comportamentul cnadidaților a fost creșterea exponențială a interesului pentru joburile full time din companiile mari. Potrivit unui sondaj realizat la începutul anului pe platformă, intenția candidaților de a lucra pe cont propriu, fie ca freelancer ori ca antreprenor, înregistrează cel mai scăzut nivel din ultimii ani. „Până la începutul lui 2020, tinerii, în special, erau foarte atrași de ideea de freelancing și de liberate, care vine odată cu acest lucru. Însă, de mai bine de un an lucrurile arată complet diferit, iar cele mai căutate sunt joburile care promit stabilitate și oportunități de creștere pe termen lung”, a spus Bogdan Badea, CEO al eJobs.
Candidații caută poziții în multinaționale pentru că acestea au mai multă stabilitate, pot face față mai bine crizelor, nu au probleme cu banii și plătesc salariile la timp. În cel „mai rău” caz, candidații se uită după joburi în companiile românești antreprenoriale sau la start-up-uri. Această prudență excesivă o vedem nu doar la candidații cu experiență, ci și la cei tineri sau foarte tineri, care erau dornici până nu demult să experimenteze sau puneau mare preț pe flexibilitate. Acest comportament s-ar putea să se manifeste chiar și după trecerea crizei, când piața își va fi revenit complet, spune Bogdan Badea.
Un job full time îți aduce un venit lunar sigur, pe care poți să te bazezi ca să-ți plătești ratele la bancă sau la leasingul auto, să te duci în concediu, să-ți plătești chiria și utilitățile și chiar să pui bani deoparte. Când ești freelancer, independența nu înseamnă că ai bani, iar faptul că ești propriul șef nu înseamnă automat că poți să-ți și plătești ratele la bancă. În această criză de COVID, afacerile mici și mijlocii au fost cel mai lovite, iar angajații de aici au fost trimiși cel mai repede în șomaj sau acasă. În multinaționale, în companiile românești mari care au trecut de stadiul de micro sau IMM și, bineînțeles, la stat, salariile au intrat la timp, nu au fost operațiuni semnificative de restructurare, iar angajații nu au avut un stres în plus din acest punct de vedere.
Și așa angajații sunt cu nervii la pământ: conform unui studiu realizat de firma de consultanță PwC la nivel global, peste o treime dintre angajați sunt afectați de anxietate și de depresie din cauza pandemiei, sentimentul de izolare și singurătate, stresul și nesiguranța afectând puternic oamenii. Cei mai afectați de depresie și anxietate sunt generațiile Z/1990-2010, cu 42% și millennials/1981-1997, cu 43%.
Start-up-urile, companiile mici și mijlocii vor fi lovite de această schimbare de comportament a candidaților pentru că le va fi mai greu să găsească oameni, având în vedere că toți candidații caută joburi la companii mari, stabile și cu un bun renume.
De asemenea, această dorință de a nu mai fi independenți, de a căuta stabilitate, îi va face pe tineri să stea mai mult cu părinții. În acest moment, România este pe locul 12 la nivel european, cu cei mai mulți tineri
(18-34 de ani) care locuiesc cu părinții. Pe primele locuri sunt Croația – 74,5%, Grecia, Italia, unde tinerii locuiesc cu părinții, în timp ce la polul opus sunt danezii – 17,2%, suedezii și finlandezii. România are 56,4% – procentul tinerilor care locuiesc cu părinții, media la nivelul UE fiind de 50,4%.
E destul de greu să ai grijă singur de tine, așa că mai bine au grijă părinții sau multinaționalele.
(cristian.hostiuc@zf.ro)