Nu e cazul să dați foc la valiză, când valiza este plină cu bani: Dacă o mai țin mult cu incertitudinea politică și fiscală – cresc sau nu taxele, politicienii chiar riscă să trimită economia și businessul în criză
Toți antreprenorii, toți directorii, toate companiile, că sunt românești, multinaționale sau că sunt de stat, vor să se termine odată cu alegerile politice – alegerile prezidențiale și cu situația neclară în privința taxelor și impozitelor – dacă cresc, ce crește…
Toți antreprenorii, toți directorii, toate companiile, că sunt românești, multinaționale sau că sunt de stat, vor să se termine odată cu alegerile politice – alegerile prezidențiale și cu situația neclară în privința taxelor și impozitelor – dacă cresc, ce crește și cu cât.
De la mijlocul anului trecut, companiile au ridicat piciorul de pe accelerație pentru că urmau luni de campanie electorală, alegeri și un nou guvern.
Din păcate ne-am trezit cu această problemă a alegerilor prezidențiale, amânarea lor pentru luna mai din acest an.
Guvernul Ciolacu 1 a aruncat cu bani în dreapta și-n stânga, dar premierului și liderului PSD Marcel Ciolacu nu i-a folosit la nimic pentru că nu a ajuns la Cotroceni, iar PSD a obținut cel mai slab scor politic din istorie. Numai fragmentarea parlamentară i-a dus pe cei de la PSD și PNL, împreună cu UDMR, din nou la guvernare.
Sarabanda alegerilor plus amenințarea continuă de creșteri de taxe și impozite din cauza deficitului bugetar au mâncat cel puțin 2% din creșterea economică, 1% anul trecut și 1% în acest an, până acum. De la mijlocul anului trecut companiile au lăsat-o mai moale cu investițiile, cu noile angajări, din cauza incertitudinii politice și fiscale.
Toată lumea s-a convins că cei aflați la putere, și guvernul Ciolacu 1, și guvernul Ciolacu 2, nu vor face în realitate nicio restructurare a cheltuielilor bugetare, nu vor face nicio reducere de cheltuieli bugetare și inevitabil se va ajunge la soluția majorărilor de taxe și impozite, așa cum s-a întâmplat pe vremea lui Băsescu.
Incertitudinea politică va plana în continuare, pentru că rezultatul alegerilor prezidențiale este în ceață. Dacă la Cotroceni va veni George Simion sau Victor Ponta, vor forța o nouă alianță politică și un nou guvern, asta dacă pot face acest lucru. Dacă la Cotroceni vine Crin Antonescu sau Nicușor Dan, alianța actuală PSD/PNL/UDMR și guvernul Ciolacu 2 au o șansă să continue.
Economia și-a încetinit creșterea, iar execuția bugetară la trei luni a guvernului Ciolacu 2 nu arată atât de strălucit în îndeplinirea obiectivului de reducere a deficitului bugetar de la peste 9% anul trecut (ESA) la 7%. Dar situația bugetară nu este dezastruoasă, mai ales că Ministerul Finanțelor a reușit să acopere peste 30% din necesarul de finanțare bugetară pentru acest an. România plătește dobânzi mai mari, dar piețele financiare nu sunt închise pentru obținerea acestor împrumuturi.
Ilie Bolojan, președintele interimar și cel care, după venirea noului președinte la Cotroceni, ar trebui să-și reia poziția de lider al PNL și să fie în fruntea programului de restructurare a administrației publice, constată și el, ca toți politicienii, că dacă guvernul nu va face reformă, dacă nu va reduce cheltuielile, vor crește taxele și impozitele. Dar el, alături de guvernul Ciolacu 2, se află la putere și ei trebuie să facă această reformă, pentru că nimeni altcineva nu poate să o facă. Ei se află la masa puterii nu de ieri, ci de ani de zile, ei trebuie să mănânce mai puțin, ei trebuie să slăbească, nu economia, nu businessul.
Din cauza acestei incertitudini politice și fiscale, economia și businessul riscă să intre în recesiune, mai ales în condițiile în care situația geopolitică mondială, cu continuarea războiului din Ucraina, războiul comercial declanșat de Trump, nu aduce nimic bun, ci dimpotrivă, induce o tensiune fără precedent în economia globală.
Victor Ponta, singurul candidat pentru Cotroceni din cei care au șanse care știe economie, din dorință electorală a intrat pe un teritoriu care nu duce nicăieri, nici măcar la voturi, susținând că economia este acum într-o situație mai proastă decât în 2009.
Economia României nu numai că nu este într-o situație mai proastă, ci este într-o poziție mult mai bună, poate în cea mai bună poziție economică și financiară în care a fost vreodată.
Este adevărat că avem această problemă cu deficitul bugetar care nu poate fi redus de la sine, dar economia reală merge destul de bine, chiar dacă viteza de creștere s-a redus.
Spre deosebire de criza din 2008/2009, când dintr-odată, peste noapte, România nu a mai avut acces la piețele financiare și a trebuit să se împrumute la FMI, acum situația este incomparabil mai bună.
Economia României nu mai este expusă pe valută, finanțarea este asigurată în proporție de 70% în lei, față de 70% în valută, cât era în 2008/2009, depozitele sunt mai mari decât creditele, băncile nu sunt îngropate în credite neperformante ascunse, piața imobiliară are mai multă expunere pe lei decât pe euro și nu este supraevaluată (aproape 50% din tranzacții se fac cash și nu pe credit), companiile nu reduc salariile și nici nu prea dau oameni afară ca în 2009, iar piețele financiare nu sunt închise.
Bruxellesul are o altă abordare în privința finanțărilor bugetare și creșterii deficitului bugetar, companiile antreprenoriale locale sunt mult mai bogate, stau pe cash, iar românii au o poziție financiară mult mai bună.
Spre deosebire de acum 15 ani, piața financiară este lichidă, și nu numai la nivelul sistemului bancar, ci peste tot, începând de la fondurile de investiții care au sute și chiar miliarde de euro de investit și nu prea găsesc ținte, până la fondurile europene care de-abia așteaptă să fie trase, iar guvernul Ciolacu 2, că el este la putere, ca și guvernul Ciolacu 1, ca și guvernul Ciucă, nu este în stare să facă acest lucru mai repede.
Nu este cazul să ne dăm singuri foc la valiză, în condițiile în care valiza este plină cu bani.
Pe 25 aprilie am marcat, în anonimat, 20 de ani de la încheierea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, cel mai important proiect politic contemporan cu noi.
Atunci, economia României avea un PIB de 60 de miliarde de euro, iar acum a ajuns la 350 de miliarde de euro și are mari șanse să se îndrepte către 400 de miliarde de euro. Numai să nu ne împușcăm singuri.
Dacă acum 20 de ani clasa politică, partidele, politicienii, Guvernul au fost în fruntea României trăgând economia și businessul după ei, acum, politicenii actuali, care s-au așezat la masa pusă de alții, sunt în urma economiei și societății și țin cu tot dinadinsul să ne îngroape.