După o lună de criză sunt 500.000 de contracte de muncă suspendate, iar numărul lor crește și îngroapă veniturile statului

Veniturile bugetului consolidat au crescut în primele două luni din an cu 9,8%, an/an, dar va trebui să mai așteptăm luni de zile, dacă nu cumva anul viitor, pentru ca Finanțele să indice o nouă creștere l În schimb, cheltuielile, care au consemnat în primele două luni din 2020 un salt de 14,8%, vor crește puternic, ceea ce ar putea face ca deficitul bugetar de 4,6% din PIB înregistrat anul trecut să se dubleze.

Deficitul bugetar din primele două luni din an a crescut cu 60%, față de primele două lui din 2019, până la 8,3 mld. lei, în condițiile în care oamenii și administrația au fost foarte liniștiți, știind criza foarte departe.

La o lună distanță de încheierea execuției bugetare pe februarie, cel puțin 500.000 de contracte de muncă fuseseră suspendate, adică 10% din totalul contractelor de muncă înregistrate la finalul anului trecut. Dacă lucrurile ar sta doar  așa – Ministerul Muncii spune că poate acoperi șomajul tehnic pentru un milion de contracte – atunci doar din veniturile din impozitul pe venit bugetul consolidat ar urma să se piardă anul acesta spre 2,5 miliarde de lei, în condițiile în care anul trecut veniturile din această sursă au însemnat aproape 23 mld. lei (2,2% din PIB și 7,2% din totalul veniturilor bugetare). Preca­ritatea pieței muncii va lovi puternic și în veniturile din contribuțiile de asigurări (10,7% din PIB și 34,7% din toate veniturile consolidate, în 2019), pentru că, dacă veniturile se reduc, pe măsură scad și contribuțiile.

Pe toate capitolele de venituri bugetare situația se repetă, nu neapărat identic, dar lucrurile sunt ombilical legate. Șomajul (cel tehnic este foarte pronunțat, acum că statul s-a angajat să-l plătească) este o consecință a închiderii companiilor. Dacă acestea se închid, de unde să plătească statului impozit pe profit (17,7 mld. lei, echivalent a 1,7% din PIB și 5,5% din veniturile bugetului consolidat, la nivelul anului trecut)?

Odată ce veniturile scad, scade și consumul. Prin urmare, scad și înca­sările din TVA (65,5 mld. lei, echivalent a 6,3% din PIB și 20,4% din totalul veniturilor, la nivelul anului trecut.)

Benzina se ieftinește, dar oamenii sunt obligați să stea în casă. Prin urmare, veniturile din accize vor scădea și ele (31,5 mld. lei, adică 3% din PIB și 9,8% din veniturile bugetare, în 2019), în funcție de durata carantinei.

Banii de la UE, care anul trecut au însemnat 2,4% din PIB (24,8 mld. lei), ar urma să fie ceva mai mulți, pentru că sunt acordați mai ușor.

În schimb, cheltuielile sunt aștep­tate să crească puternic. Acestea au avansat cu 14,8% în doar două luni din an, an/an, (până la 59,6 mld. lei), în vreme ce deficitul bugerar a făcut un salt de 60% în aceeași perioadă, până la 8,3 mld. lei. Primele calcule privind recesiunea făcute de ZF arată că, dacă afacerile totale scad cu 50% în T2 (considerat cu o pondere de 20% în totalul anului), vom avea o reducere anuală a cifrei de afaceri în economie și a veniturilor bugetare cu 10%, în euro.

Astfel, cifra totală de afaceri în economie, în 2020, care era anticipată, la începutul anului, la 350 de miliarde de euro, ar urma să scadă la 315 mld. euro. PIB-ul, care ar fi urmat să crească cu 4,1% și să atingă, în acest an, 238 – 240 mld. euro, se va restrânge la 216 mld. euro, iar veniturile consoli­date ale statului ar urma să fie de 69 – 70 mld. euro, față de venituri anticipate la început de an de 76 – 77 mld. euro.

Deficitul bugetar a ajuns în primele două luni din an la 8,3 mld. lei (1,7 mld. euro).

Față de un deficit prognozat la început de an de sub 50 mld. lei (10 mld. euro), echivalent a 3,6% din PIB, acesta ar putea ajunge la peste 7% din PIB – între 80 și 90 de miliarde de lei.

iulian.anghel@zf.ro