După ce Japonia a ridicat starea de urgență fără ca țara să sufere la fel de mult ca celelalte puteri mondiale, probleme premierul Shinzo Abe par să fie abia la început

Japonia a încheiat luni starea de urgență, însă problemele prim-ministrul Shinzo Abe abia au început, scrie Bloomberg.

Eforturile întreprinse de Abe pentru a controla numărul de infecții și impactul economic au fost ridiculizate, fiind catalogate drept lente și ineficiente, în timp ce criza generată de coronavirus pare să fi consumat resursele de care va avea nevoie Japonia, a treia cea mai mare economie a planetei, pentru a evita o recesiune masivă.

Dificultățile întâmpinate de Abe oferă un semnal de alarmă celorlalți lideri mondiali care, precum premierul japonez, au trecut peste șocul inițial al pandemiei, urmând să se confrunte cu o scădere istorică a economiei. Analiștii estimează o contracție de 22% în al doilea trimestru, cel mai mare declin din 1955 încoace.

Chiar dacă Japonia a suferit mult mai puține infecții și decese cauzate de coronavirus prin comparație cu alte mari puteri mondiale, prim-ministrul a fost criticat pentru amânarea declarării stării de urgență când au fost raportate primele cazuri și pentru interzicerea mult prea lentă a accesului cetățenilor chinezi pe teritoriul țării.

Susținerea cabinetului condus de Abe a scăzut la 29% în ultimele săptămâni, înregistrând cel mai slab procent din 2012 încoace. Din punct de vedere istoric, orice nivel sub 30% este văzut extrem de periculos pentru guvern. Astfel, rata de dezaprobare a premierului crescut până la 64%, potrivit unui studiu publicat de ziarul japonez Mainichi.

În prezent, Abe nu mai are muniția fiscală de care se bucura în perioada de stabilitate economică, când rata șomajului din țară era aproape de 0%. Problemele Japoniei vor continua să apară, în condițiile în care gospodăriile vor fi nevoite să limiteze cheltuielile esențiale, iar companiile vor tăia constant din investiții, producție și angajări pentru a se menține pe linia de plutire.