După mai bine de 16 ore de discuții, liderii UE au ajuns la un acord pentru a împrumuta Ucrainei 90 de miliarde de euro, după ce nu s-au înțeles cum să folosească activele suverane rusești înghețate. Macron: Absența unei decizii ar fi fost un dezastru
Liderii UE au ajuns la un acord pentru a împrumuta Ucrainei 90 de miliarde de euro, bani atrași prin împrumuturi garantate cu bugetul comun al blocului, după ce o propunere de a folosi activele suverane rusești înghețate a eșuat, scrie…
Liderii UE au ajuns la un acord pentru a împrumuta Ucrainei 90 de miliarde de euro, bani atrași prin împrumuturi garantate cu bugetul comun al blocului, după ce o propunere de a folosi activele suverane rusești înghețate a eșuat, scrie FT.
Acordul financiar reprezintă o gură de oxigen esențială pentru Ucraina și vine în contextul în care Europa încearcă să își afirme dreptul de a influența negocierile de pace conduse de SUA pentru a pune capăt războiului dus de Rusia împotriva Kievului, aflat deja în al patrulea an.
„Ne-am angajat, am livrat”, a declarat președintele Consiliului European, António Costa, după ce summitul liderilor UE a aprobat împrumutul.
De luni de zile, capitalele europene s-au confruntat cu dificultăți în privința utilizării a 210 miliarde de euro aparținând Rusiei, cea mai mare parte a sumei fiind deținută în Belgia, pentru a garanta un așa-numit împrumut de reparații pentru Kiev.
Potrivit unor oficiali familiarizați cu discuțiile, Belgia a cerut garanții extinse care să acopere orice risc financiar asociat împrumutului, cerințe care i-au determinat pe alți lideri să respingă aceste condiții.
Ucraina a avertizat că riscă un colaps la începutul anului 2026 fără sprijin suplimentar. Liderii UE promiseseră că nu vor părăsi summitul de la Bruxelles fără a conveni asupra unei forme de ajutor financiar.
„Absența unei decizii ar fi fost un dezastru”, a declarat președintele Franței, Emmanuel Macron, după summit.
După mai bine de 16 ore de discuții între liderii europeni, aceștia au convenit, în primele ore ale zilei de vineri, să atragă un împrumut de 90 de miliarde de euro de pe piețele de capital, garantat prin cheltuieli neutilizate din bugetul comun al UE, pentru a finanța Ucraina în următorii doi ani.
Ucraina va trebui să ramburseze împrumutul doar după ce Rusia va plăti despăgubiri. Activele Rusiei vor rămâne înghețate și ar putea fi folosite, în cele din urmă, pentru rambursarea împrumutului, în cazul în care Moscova nu va plăti despăgubiri, a precizat Costa.
Prim-vice-ministrul de externe al Ucrainei, Sergiy Kyslytsya, a salutat acordul într-o postare pe platforma X, subliniind că acesta oferă sprijinul financiar de care țara sa „are nevoie pentru a continua să apere Europa, apărându-se în același timp”.
„Există momente în care trebuie să ne amintim că «perfecțiunea este dușmanul binelui». A fost o noapte lungă pentru liderii europeni, dar au reușit să ajungă la un rezultat funcțional”, a scris el.
Decizia de a împrumuta bani garantând cu fonduri ale contribuabililor europeni, în loc de numerarul Rusiei, reprezintă o lovitură politică pentru cancelarul german Friedrich Merz și pentru președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care susținuseră împrumuturile bazate pe reparații și încercaseră să pună presiune pe premierul Belgiei, Bart De Wever, pentru a-și retrage obiecțiile.
„Europa a câștigat și, cu siguranță, stabilitatea financiară a câștigat”, a declarat De Wever. „Am evitat haosul, am evitat divizarea.”
Merz a descris rezultatul drept „o soluție foarte practică și bună, care, ca impact, este exact ca soluția pe care am discutat-o mult timp, dar care era pur și simplu prea complicată”.
El a subliniat că Ucraina „va trebui să ramburseze acest împrumut doar dacă va fi despăgubită de Rusia”.
„Am spus întotdeauna că miza era să ajungă banii la Kiev”, a declarat un oficial al UE implicat în negocieri. „Nu metoda.”
Potrivit unei propuneri anterioare discutate de lideri, Belgia a cerut o împărțire „nelimitată” a riscurilor între statele UE, pentru a acoperi riscurile de litigii și de represalii din partea Rusiei — o abordare maximalistă pe care liderii au decis, în mod colectiv, că nu o pot accepta.