După 30 de ani, în căutarea Revoluției pierdute | Și dacă nu a fost lovitură de stat, și am făcut într-adevăr o revoluție, am știut, noi, românii, ce revoluție am făcut?
16-22 decembrie 1989. Revoluție, lovitură de stat sau un simplu eveniment istoric care a marcat trecerea de la dictatură la democrație? După 30 de ani, istorici, analiști, jurnaliști și nu în ultimul rând oamenii simpli, mai caută răspunsul la această întrebare și la multe altele.
Ne alăturăm și noi efortului de a face lumină asupra evenimentelor din decembrie 1989, fără pretenția de a fi exhaustivi, lăsând Cezarului ce e al Cezarului.
Începând de astăzi, Gândul și MEDIAFAX lansează campania-eveniment “După 30 de ani. În căutarea Revoluției pierdute”.
V-ați putea întreba ce s-ar mai putea spune, scrie, după 30 de ani, când peste memoria martorilor acelor evenimente s-a pus patina timpului, destinul i-a luat de lângă noi sau adevărul s-a sfărâmat în tabere, una mai categorică decât cealaltă, în a-și susține propria versiune.
Da, mai sunt multe de spus, de scris, de arătat. Campania “După 30 de ani. În căutarea Revoluției pierdute” vine cu imagini inedite, mărturii nevăzute și neauzite de 30 de ani. Dar, pe lângă toate acestea și dincolo de ele, pentru că suntem datori față de noile generații, vom explica de ce într-un decembrie 1989, noi, românii, am spus “Destul!”
Sunt încă tineri care nu știu cine au fost Nicolae și Elena Ceaușescu și PCR, autorii unui regim în care viața de zi cu zi li s-ar părea acum science-fiction. Nu știu că nu exista democrație, că nu existau nici cele mai elementare drepturi, că se mânca pe cartelă, că se stătea la cozi imense pentru produse de bază, că se trăia în frig și la lumânare, că erau două ore de program la tv, că nu puteai circula liber, că satele erau distruse și țăranii mutați cu forța la bloc, că puteai să mori în beciurile Securității, în pușcării sau la Canal dacă îndrăzneai să critici regimul. Iar exemplele pot continua.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro