Dunkirk: un film pe care nu aveți voie să îl ratați
Christopher Nolan revine pe marile ecrane cu Dunkirk, un film ce redă luptele infernale purtate de Aliați la începutul Celui de-al Doilea Război Mondial.
Dunkirk este un regal cinematografic, un film care te aruncă în mijlocul acțiunii încă de la primele scene și te eliberează atunci când creditele încep să curgă pe ecran. Chiar dacă scenariul e bazat pe întâmplări adevărate, Nolan face ce știe să facă mai bine: ia o poveste și o face a lui. Așa cum ne-a obișnuit în filme precum Inception sau Memento, regizorul impune un ritm extrem de alert, trimițându-și publicul într-o cursă care se termină odată cu filmul.
Nolan face cronica evacuării soldaților britanici blocați pe plajele din Dunkirk, Franța, la sfârșitul lunii mai 1940. Germanii, care reușiseră să îi împingă acolo pe Aliați, pun la cale o ultimă ofensivă; pot spune și că Dunkirk e mai mult decât un film de război, e acel soi de film pe care americanii îl numesc ”disaster movie„.

Tom Hardy joacă rolul unui pilot care încearcă să respingă ofensiva germană; nu are mai multe de 20 de replici în film și petrece o bună parte a timpului în spatele unei măști, așa cum s-a întâmplat și la ultima sa colaborare cu Nolan, The Dark Knight Rises. Cu toate astea, impactul său asupra filmului este remarcabil. Mark Rylance, pe de altă parte, interpretează rolul unui civil care încearcă – alături de copiii săi adolescenți – să salveze cât mai mulți soldați de pe plajă. Rylance oferă un joc actoricesc impecabil, arătând încă o dată că premiul Oscar primit acum doi ani pentru Bridge of Spies nu a fost o întâmplare.
Dacă faceți o listă cu toate fobiile de care ați auzit, e bine să știți că vă veți întâlni cu majoritatea în acest film. Frica de înălțime, de foc, de înec, claustrofobia sau frica de întuneric sunt toate prezente în imaginile aduse aproape de perfecțiune de Hoyte van Hoytema. Este de preferat să vedeți filmul la IMAX, acolo unde toate aceste detalii sunt parcă și mai evidente.
Este, dacă vreți, povestea unei specii care luptă pentru supraviețuire. Nolan nu se arată extrem de interesat de povestea unui personaj anume, ci de rolul său în contextul general. Dacă vă veți găsi într-o stare de confuzie vizavi de identitatea unui personaj, trebuie să știți că asta e o trăsătură a filmelor semnate de Nolan, și nicidecum o greșeală.

Dunkirk e genul de film în care scenele memorabile se succed una după alta, încercând parcă să nu dea nicio secundă de repaos spectatorului. Repet, Dunkirk este un regal cinematografic.
Cei care au citit de-a lungul timpului aceste pagini au observat, probabil, că există în fiecare an un film pe care îl evidențiez; un film care iese din tipare și care este, pentru mine, reperul cinematografic al acelui an. E vorba de filme precum The Imitation Game, La La Land sau Mad Max: Fury Road – iar Dunkirk își merită din plin locul pe această listă selectă.
NOTA: 9/10