Dunărea, culoarul pe care se transportă 30 de milioane de tone de mărfuri anual, are nevoie de investiții în lucrări de dragaj și în infrastructura portuară. „Ocolim astăzi 100 km ca să ajungem în Constanța și încărcăm 1.000 de tone de cereale pe barjă în loc de 1.400 de tone“

♦ Debitul Dunării continuă să scadă pe fondul secetei și al lipsei de investiții în lucrări de dragaj ♦ 12 dintre porturile dunărene nu au încă conexiuni la rețeaua feroviară. În multe porturi, infrastructura rutieră și feroviară este veche, prost întreținută, nu corespunde cerințelor transportatorilor.

Dunărea, culoarul pe care se transportă anual 30 mil. tone de mărfuri, ce are nevoie de in­vestiții în infrastructura por­tuară, dar și în condițiile de navigație, se confruntă cu o nouă pro­vocare dat fiind seceta din vara aceasta: de­bi­tul fluviului a scăzut și continuă să se re­ducă, ceea ce pune probleme trans­po­r­tatorilor.

Doar în primele două zile din septembrie debitul la intrarea în țară (secțiunea Baziaș) a ajuns la 2.550 m3/s și  va continua să scadă până la 2.200 de m3/s, sub media multianuală a lunii septembrie de 3.800 m3/s, potrivit celor mai recente date publicate de lnstitutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor.

În aval de Porțile de Fier debitele au fost în scădere pe sectorul Gruia – Giurgiu, în creștere pe sectorul Oltenița – Galați și în staționare pe sectorul Isaccea – Tulcea, mai arată datele de pe hidro.ro. „Ne afectează foarte mult reducerea cotelor mai ales pe zonele Turnu Măgurele – Zimnicea, zona Călărași – Cernavodă unde trebuie acum să ocolim 100 de kilometri prin canalul Borcea, Hârșova să ajungem la destinație și în final în portul Constanța cu cerealele. Mai mult, în trecerile dificile rupem convoaiele de 6 barje și trecem cu câte o barjă-două ca să nu se afunde. Iar în loc să încărcăm cu 1.400 de tone de cereale o barjă, punem 1.000 de tone“, a spus Cristian Antistescu, armator, directorul general al companiei Romnav, care are o flotă de 55 de barje. El spune că lipsesc lucrările de amploare pentru a asigura șenalul navigabil așa cum au făcut vecinii sârbi și unguri.

Mai mult, Antistescu precizează că 6 barje ca tonaj reprezintă echivalentul a 300 de camioane și deși transportul pe Dunăre este mai „verde“ decât cel rutier lipsesc investițiile.

România are 1.075 de kilometri de Dunăre, adică 40% din totalul sectorului navigabil al fluviului, și mai multe porturi fluviale, însă doar în patru porturi fluviale au acces și nave maritime, respectiv la Sulina, Galați, Brăila și Tulcea.

Este nevoie de menținerea șenalului na­vigabil pentru un transport cât mai eficient, Dunărea fiind un culoar ce ar putea avea un rol strategic în transportul de mărfuri.

„În această perioadă este nevoie de lucrări de dragaj înainte ca apa să scadă prea mult după seceta din vară. An de an este nevoie de menținerea șenalului navigabil. Dunărea este un sector strategic, mai puțin poluantă decât restul căilor de transport“, a spus Petru Ștefănuț, directorul general al Transport Trade Services (TTS), cel mai mare transportator integrat de mărfuri pe Dunăre, cu afaceri de 904 milioane de lei anul trecut, potrivit datelor de la mfinante.ro. Grupul TTS deține cea mai mare flotă fluvială din bazinul dunărean. Pentru acest an grupul TTS anunța în prima parte a anului că estimează un trafic de mărfuri similar cu cel de anul trecut, cu creștere la minerale și scădere la cereale, în special la operarea portuară din Constanța.

Anul trecut, pe Dunăre, artera principală a căilor navigabile interioare, s-au trans­por­tat 32 de milioane de tone marfă, în creștere cu 11% față de anul anterior, dar mai puțin față de nivelul din 2019, când s-a înregistrat cel mai mare trafic din ultimul deceniu.

Spre comparație, pe fluviul Rin, care are un sector navigabil de sub 800 de kilometri, se transportă circa 200 de milioane de tone de marfă anual, arătau ultimele date.

Importanța Dunării a devenit și mai vizibilă după începerea războiului din Ucraina, fluviul a devenit principala arteră de transport pentru cerealele din Ucraina.

„Am ales să transportăm cerealele pe cale feroviară, unde avem asigurată logistica. Silozurile noastre sunt dezvoltate lângă calea ferată, iar traderii sunt cei care au unele spații închiriate. Nu am folosit până acum transportul pe Dunăre“, a spus  Constantin Chimișliu, proprietarul  Biochem din Constanța, care distribuie către fermierii români îngrășăminte, semințe de cereale, pesticide și colectează cereale.

Strategia din transporturi prevede creșterea atractivității transportului naval prin îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre, dar și prin investiții în infrastructura portuară.

Datele din Programul de Transport arată că de-a lungul Dunării și a canalelor navigabile există 30 de porturi dar 12 porturi dunărene nu au încă conexiuni la rețeaua feroviară și doar 8 porturi sunt situate pe rețeaua transeuropeană de transport TEN-T centrală.

Lipsa legăturilor multimodale și procedurile lente de manipulare a fluxurilor existente reduce atractivitatea acestor porturi.

Mai mult, în multe porturi infrastructura rutieră și feroviară este veche, prost întreținută și nu corespunde cerințelor transportatorilor.

„Cauzele principalele ale utilizării inferioare a Dunării sunt lipsa fiabilității capacității de navigație la nivelul șenalului navigabil ce prezintă deficiențe atât în ceea ce privește lățimea, cât și adâncimea. Prin urmare, timpii de parcurs pentru barje sunt mai mari în raport cu alte moduri de transport din România, cu efect negativ semnificativ asupra costurilor și atractivității transportului naval de marfă“, se arată în Programul de Transport 2021-2027, revizuit în august anul acesta și publicat pe site-ul Ministerului Transporturilor.

Conexiuni directe cu Dunărea are portul Constanța, cel mai mare port din țară, care a ajuns la un trafic 92,5 mil. tone mărfuri anul trecut, plus 22% și la  afaceri de 545 mil. lei. Cele mai multe mărfuri care au ajuns în port au fost cereale, minereuri de fier, petrol și produs petroliere și cărbune, față de acum două decenii când prin port treceau  utilaje industriale, strunguri sau tractoare.