Drumul spre benzinăria viitorului

Acesta este doar unul dintre multitudinea de scenarii din presa internațională care descriu viitorul mobilității urbane. Chiar dacă par desprinse dintr-un film SF, proiectele ce se leagă de noua mobilitate au depășit stadiul de discuții și tot mai multe companii fac pași concreți în această direcție.

Spre exemplu, producătorul auto Volvo a anunțat anul acesta că se angajează să reducă gradual producția de mașini care au doar clasicul motor cu combustie internă, iar toate mașinile lansate începând cu anul 2019 vor fi hibride sau electrice. „Anunțul marchează sfârșitul mașinilor care sunt propulsate doar de motorul cu combustie internă”, spunea la momentul anunțului Hakan Samuelsson, președintele Volvo. Iar aceasta nu este o inițiativă singulară cu producători precum VW sau Tesla care și-au anunțat planurile de a-și reduce producția de motoare pe motorină în favoarea motoarelor hibride sau electrice până în 2030. Un alt exemplu este al conglomeratului german Siemens care a inaugurat în 2016 o e-autostradă pentru tiruri electrice, testată în prezent, iar anul acesta a anunțat începerea dezvoltării unei noi e-autostrăzi – prezentat inițial în 2012, proiectul ar trebui să fie livrat la finalul anului 2018.

Dezvoltările în această direcție vin însă nu doar din partea companiilor private, ci și din partea autorităților: în 2016, patru metropole – Atena, Madrid, Ciudad de Mexico și Paris – s-au angajat să elimine vehiculele cu motoare diesel până în 2025, pentru a reduce poluarea. În Germania, guvernul a votat interzicerea vânzării mașinilor pe benzină sau motorină în UE începând cu 2030, guvernul polonez a anunțat că va transfera o parte din veniturile generate din acciza pe carburanți către un fond pentru electromobilitate în 2018 și în anii următori în efortul de a susține investițiile locale în electromobilitate. Slovenia va interzice înmatricularea noilor autoturisme care funcționează cu benzină sau motorină începând cu 2030. La nivel global, automobilele electrice vor ajunge la 35% (41 milioane de unități) din vânzările totale în 2040, adică de peste 20 de ori mai mult decât acum (peste 2 milioane de unități vândute în 2017).

Mai mult de atât, scăderea prețurilor bateriilor va reduce costul unei mașini electrice sub cel al unei mașini convenționale în 2025; astfel, o mașină electrică va putea fi cumpărată cu circa 22.000 de dolari (la valoarea din prezent) în 2040, conform unei cercetări a Bloomberg New Energy Finance (BNEF). Susținute de o serie de factori, printre care apariția tot mai multor politici guvernamentale și facilități fiscale, scăderea costului bateriilor și reducerea cheltuielilor de întreținere a mașinilor electrice, vânzările de mașini electrice sau plug-in ar trebui să crească accelerat după 2025.

Pe piața locală, numărul autovehiculelor electrice și hibrid vândute a ajuns anul trecut la 1.183 de unități, de peste două ori mai multe față de 2015 (496 unități), potrivit datelor transmise de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA); astfel, 1% din mașinile noi înregistrate anul trecut în România au fost modele electrice sau hibride. De la mai puțin de 40 de mașini electrice înmatriculate în România în 2016, s-a ajuns în prezent, în primele 9 luni din 2017, la aprobarea a 446 de automobile pentru bonusul guvernamentul de 10.000 de euro acordat la cumpărarea unei astfel de mașini. Guvernul a decis acordarea celei mai mare subvenții din Uniunea Europeană pentru achiziția unei mașini electrice – 10.000 de euro, valoare dublă față de 2016.

Potrivit unui studiu publicat anul trecut de compania de consultanță Wood Mackenzie, dezvoltarea segmentului mașinilor electrice, aflată deocamdată într-un stadiu incipient, va reduce cu 10% cererea mondială de benzină până în 2035. În acest an, mașinile electrice în circulație ar putea elimina o cerere zilnică cuprinsă între 1 și 2 milioane de barili de petrol de pe piață; mașinile electrice aflate în circulație în prezent reduc în fiecare zi cererea de petrol cu 50.000 de barili, potrivit Wood Mackenzie.

Potrivit celor mai recente estimări, numărul autovehiculelor alimentate cu surse alternative de combustibili a oscilat în jurul a 5% din flota totală la nivelul regiunii EEA-33 (UE 28 + Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția și Turcia) în ultimii cinci ani. Gazul petrolier lichefiat (GPL) deține cea mai mare proporție. Numărul autovehiculelor electrice a crescut, dar reprezintă în continuare o proporție minoritară (0,11%) din totalul mașinilor de pasageri.